Învierea produce mai multă frică decât moartea? Ce trebuie să mai facem? De la posibilitatea de a privi, chiar de a atinge, și până a mânca cu El. Ar fi trebuit “să știm” grație Cuvântului (Acestea sunt cuvintele pe care vi le spuneam când eram încă cu voi…”). Au ascultat deja relatarea aventurii trăite de […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Pentru credință poate să fie suficient “…Acestea au fost scrise pentru ca să credeți”. Ioan, pentru o dată, se descoperă. Ne revelează secretele meseriei sale de scriitor, în raport cu această operă deosebită. Avea la dispoziție un material deosebit de bogat, dar nu a reținut ca oportun să consemneze totul pe hârtie sau pergament: “Multe […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
I s-a întâmplat un accident morții Prietene cititorule, scuză-mă dacă te interpelez direct. Dar la Paști reușesc să vorbesc numai astfel. Simt nevoia de a te numi tu. Pot să te întreb, deci, cu ce intenție ai venit în biserică astăzi? Nu este o chestiune secundară, crede-mă. Evanghelia de astăzi vorbește de “alergări”. Să examinăm […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Se impune “forma lungă” Unii preoți, astăzi, se găsesc în fața alternativei de a alege între “forma lungă” și cea “scurtă” a Pătimirii după Marcu. De o parte, exigența catehezei legate de această relatare. De altă parte, graba mulțimii care se mulțumește cu ramura de măslin de purtat acasă cât mai repede posibil, fără un […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Mai grav decât suferința, este gândul suferinței Normal noi ne gândim la Isus pe cruce. Două lecturi de astăzi (a doua și pagina Evangheliei) ne prezintă un punct de vedere inedit: Cristos înainte de cruce. Adică, ce a simțit gândindu-se la Pătimirea proprie. Este ceva care ne interesează în deaproape. Într-adevăr noi toți experimentăm că […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Dumnezeu ne țintuiește pe o istorie de iubire “Domnul Dumnezeu… iubea pe poporul său și locuința sa. / “… Dumnezeu bogat în milostivire, pentru iubirea sa cea mare cu care ne-a iubit…” / “Dumnezeu atât de mult a iubit lumea încât l-a dat pe Fiul său unul-născut”. Aș vrea să comentez: dacă ne-ar fi iubit […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Dumnezeu nu se mulțumește ca tu să mergi la biserică Spuneam, duminica trecută, că Dumnezeu nu se mulțumește cu intențiile bune. Astăzi putem să adăugăm alte precizări. Dumnezeu nu se mulțumește ca să avem în gură numele său. Trebuie să-l pronunțăm, când este cazul, din motive juste și în chip just. Poate fi prea puțin […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Dumnezeu uneori, exagerează Nu, nu sunt suficiente intențiile bune. Mi s-a întâmplat să ascult pe un predicator care interpreta în acest sens “minimalizând” episodul răscolitor al lui Abraham căruia i s-a cerut de către Dumnezeu să sacrifice pe fiul promisiunii. După el, totul se reducea simplu la o chestiune de disponibilitate, dorință, chiar intenții bune. […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Dintre nori, răsare surâsul lui Dumnezeu Și Dumnezeu, după pedeapsa potopului, hotărăște să facă pace cu omul, să restabilească contactele cu pământul. După chipul supărat, prezintă pe cel binevoitor, simbolizat de curcubeu. Dintre noi răsare surâsul lui Dumnezeu. Este interesant de notat cum alianța este oferită întregii creații, fiind cuprinse și animalele: “Păsări, animale domestice […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin
Nu mai pot, spune Dumnezeu: este ora de a începe Tema dominantă de la Liturgia Cuvântului din această duminică este aceea a unui Dumnezeu care luptă cu păcatul omenesc. Să începem cu unele expresii din Deuteroisaia (prima lectură): “Ai obosit din cauza mea, Israele.” “M-ai obosit cu nelegiuirile tale.” Conturile par, deci, că sunt în […]
pr. Alessandro Pronzato Ritul latin