“Cristos pentru toți a murit, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru sine,ci pentru Acela care a murit și a înviat pentru ei.”(II Cor V,15) Nu rareori creștinismul este acuzat că pune pe gâtul omului un jug apăsător și trist, că se opune bucuriilor legitime ale vieții, predicând o morală ce înăbușă […]
“Citim în viața misticilor că Isus le făgăduiește deseori o carte, fără de care toate cărțile sunt războaie deșarte de cuvinte, o carte în care ei vor citi totul despre El, și despre noi, și când le dărui această carte, ei aflară că ea nu era decât El însuși răstignit, iar slovele erau înseși rănile […]
“Iar înainte de praznicul Paștilor, știind Isus că I-a venit ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până în sfârșit” (Ioan XIII,1). Adică în cel mai înalt grad. Totdeauna i-a iubit, dar acum, când era aproape clipa despărțirii de ei, de prietenii Săi, în […]
Creștinismul nu cunoaște decât un singur fel de a trăi viața: trăirea după chipul lui Cristos, care ne spune: ” (…) pildă v-am dat, ca precum am făcut Eu să faceți și voi” (Ioan XII,14-15). Cei ce își închipuie că ei, în calitate de creștini, ar putea să gândească, să simtă, să voiască și să […]
“Tată, greșit-am la cer și înaintea Ta, și nu mai sunt vrednic a mă chema fiul Tău.” (Luca XV,21) În capitolul al cincisprezecelea din Evanghelia sa, Sfântul Luca ne redă trei parabole, prin care Mântuitorul pune în lumină bucuria mare ce o pricinuiește în cer întoarcerea păcătoșilor; și anume: parabola cu oaia rătăcită pentru care […]
Cu duminica aceasta, numită a Vameșului și Fariseului, intrăm în periodul liturgic al Triodului, care, pe lângă cele șapte săptămâni ale postului mare, cuprinde și trei săptămâni premergătoare acestuia, săptămâni a căror menire este de a ne trezi în suflet dispozițiile, sentimentele corespunzătoare intrării în postul Sfintelor Paști. În pilda vameșului și fariseului, pe care […]
“O, femeie, mare este credința ta; fie-ți precum voiești.” (Matei XV,28) După ce predicase și făcuse numeroase minuni în ținutul Genezaretului, Isus s-a dus în părțile Tirului și Sidonului, două orașe așezate pe coasta Mediteranei, metropolele Feniciei, țară cu care se mărginea, la nord-vest, Țara Sfântă. Pe timpul Mântuitorului, Fenicia se mai numea și Siro-Fenicia, […]
Meditând, duminica trecută, asupra motivelor care ne obligă să facem pocăință, adică să reparăm și să ispășim păcatele, am încheiat arătând că nu numai creștinii începători, adică aceia care se întorc la Dumnezeu din calea păcatului de moarte, trebuie să facă pocăință, și că această pocăință nu este numai pentru o perioadă de timp, ci […]
“Iată, jumătate din averea mea o dau săracilor; și, de am nedreptățit pe cineva cu ceva, îi întorc împătrit.” (Luca XIX,8) După cele trei meditații pe care le-am făcut asupra virtuții pocăinței, asupra răutății păcatului de moarte și păcatului ușor, precum și asupra urmărilor grave pe care păcatul le atrage asupra păcătosului în viața aceasta […]
Oricât am urî păcatul de moarte – adică încălcarea cu știința și cu voința a unei porunci în materie grea -, și oricât ne-am strădui să-l ocolim sau, dacă din nefericire, l-am comis, să-l ispășim, pocăința noastră nu ne va putea duce la acea transformare, reînnoire spirituală, și la acea curățenie a inimii pe care […]
