Start > Ritul latin > Înălțarea Domnului (B) – lectio divina

Înălțarea Domnului (B) – lectio divina

20 May 2009
1,083 afișări

Autor: FSC
Copyright: FSC
Înălțarea Domnului (Anul B)

TEXTUL BIBLIC: Fapte 1,1-11

Isus vestește venirea Duhului Sfânt

1 Dragul meu Teofil,

în prima carte a mea1 am vorbit despre tot ce a făcut și a învățat Isus de la început, 2-4 până în ziua în care s-a înălțat la cer, după ce prin Duhul Sfânt a dat îndemnuri apostolilor aleși de el.

După pătimirea sa, el le-a dovedit în multe feluri că trăiește, arătându-li-se timp de patruzeci de zile și vorbindu-le despre împărăția lui Dumnezeu.

Pe când stătea odată la masă cu ei, le-a dat poruncă să nu se îndepărteze de Ierusalim, ci să aștepte împlinirea promisiunii făcute de Tatăl. «Această promisiune ați auzit-o din gura mea: 5 Ioan a botezat cu apă, dar voi veți fi botezați în Duhul Sfânt peste câteva zile».

6 Adunați fiind în jurul lui, apostolii l-au întrebat:

- Doamne, oare acum vei întemeia din nou împărăția lui Israel?2

7 Isus le-a răspuns:

- Nu vă privește pe voi să cunoașteți timpul sau momentul. Toate acestea le-a rânduit Tatăl și numai el le are în stăpânire. 8 Voi însă veți primi puterea Duhului Sfânt care se va coborî peste voi. Atunci îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului.

Isus se înalță la cer

9 După aceste cuvinte ei l-au văzut înălțându-se și dispărând din ochii lor într-un nor. 10 În timp ce ei stăteau cu ochii îndreptați spre cer, unde se îndrepta Isus, iată că le-au apărut doi bărbați, îmbrăcați în haine albe. 11 Aceștia au zis: «Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus, care s-a înălțat la cer din mijlocul vostru, tot astfel va veni din nou, precum l-ați văzut mergând în cer».

__________________________________________________________________________

1 1,1 Cu prima carte autorul, care este Luca, se referă la evanghelia sa.

2 1,6 Altă traducere posibilă: “Acum te vei transforma în rege al lui Israel?“.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

Celebrând solemnitatea Înălțării Domnului, liturgia ne oferă în acest an ca text evanghelic Mc 16,15-20. Însă, dat fiind faptul că relatarea completă a acestui episod din viața lui Cristos este în cartea Faptele Apostolilor, ne vom ruga și vom lucra cu acest ultim text.

Textul se poate împărți în trei părți:

- Versetele 1-3: Introducere la toată cartea Faptele Apostolilor.

- Versetele 4-8: Dialogul lui Isus înviat cu discipolii săi.

- Versetele 9-11: Înălțarea propriu-zisă.

În primele versete este evident că același autor al Evangheliei după Luca este autorul Faptelor. Se vorbește unui anume Teofil (literalmente “cel care-l iubește pe Dumnezeu”), care poate să fie un personaj real și istoric sau un artificiu literar pentru ca toți ascultătorii din toate timpurile să ne simțim reprezentați în “acest Teofil”. Ceea ce se relatează în “prima carte” este ce i s-a întâmplat lui Isus de la început până la înălțarea la cer.

În partea a doua a textului se relatează evenimentele finale din viața lui Isus pe acest pământ și se face loc dialogului. Acest dialog începe cu o întrebare a apostolilor: “Doamne, oare acum vei întemeia din nou împărăția lui Israel?”. Isus le răspunde că numai lui Dumnezeu îi revine să rezolve această problemă. Imediat le va aminti că trebuie să se pregătească pentru a-l primi pe Duhul Sfânt care-i va transforma în martori ai lui Dumnezeu în teritoriul lor și pe tot pământul. Este interesant că apostolii încă n-au înțeles că El nu este un “rege politic” pentru Israel, El nu este un “Mesia pământesc” care vine să rezolve problemele politice și sociale ale poporului, ci este un Mesia Religios care vine să aducă poporului lui Dumnezeu toate bunurile mesianice rezumate în plinătate, bucurie și pace.

În ultima parte se descrie înălțarea lui Isus la cer în mijlocul unui nor. Apar două ființe cerești care pun o întrebare compromițătoare apostolilor: De ce stați privind la cer? Așa cum în partea precedentă a relatării “priveau pământul” așteptând un “Mesia pământesc”, acum cad în greșeala contrară “privind la cer” și fără să înceapă lucrarea pe care Isus le-a încredințat-o ca s-o realizeze pe pământ: să vestească cuvântul și să-i convertească la drumul credinței pe toți bărbații și femeile din toate timpurile și culturale.

Pentru a ține cont: Cartea Faptele Apostolilor este în Noul Testament după cele patru Evanghelii. Autorul acestui text este același autor al celei de-a treia Evanghelii, adică Luca. De aceea, are multe asemănări de teme și reflecții. Totuși, în prima carte, în Evanghelie, ni se relatează în mod deosebit ministeriul lui Isus, Domnul nostru, și, în a doua carte, ni se relatează “ministeriul” Bisericii de la începuturi în mijlocul și în slujba tuturor oamenilor începând de la Ierusalim și extinzându-se până la marginile pământului.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Lc 1,1-4; Mt 28,19-20; Lc 24,49-51.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme, se poate vedea într-un dicționar biblic: “Înălțarea lui Isus la cer”.

Întrebări pentru lectură

- Cui îi este destinată relatarea?

- La câte cărți face referință scriitorul acestui text?

- Ce anume a prezentat în “prima sa carte”?

- Care a fost “prima sa carte”? O avem astăzi?

- Ce le poruncește Isus discipolilor într-un moment determinat al relatării?

- Ce întrebare îi pun apostolii lui Isus?

- Ce semnificație are “a întemeia din nou împărăția lui Israel” despre care îl întreabă apostolii pe Isus? Este o “împărăție spirituală” sau o “împărăție politică”?

- Au înțeles realmente apostolii mesajul lui Isus sau încă nu înțeleg?

- Ce le răspunde Isus apostolilor?

- La ce îi invită?

- Ce se întâmplă după aceea?

- Cum este descrisă înălțarea lui Isus la cer?

- Cine apare și cum sunt îmbrăcați?

- Ce le spun aceste “personaje cerești” apostolilor?

2 – MEDITAȚIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditație

- Mă simt identificat cu “Teofil” din această relatare? Simt că astăzi eu sunt Teofil și Luca scrie pentru mine evanghelia sa și cartea Faptele Apostolilor?

- Ce-mi spune sinteza perfectă a conținutului Evangheliei care se face în primele versete ale acestui text?

- Ce înseamnă pentru mine astăzi ca “să nu mă îndepărtez de Ierusalim” pentru a aștepta puterea Duhului Sfânt? Pentru ce și în ce situații va trebui să rămân și să aștept pentru a avea puterea Duhului pe care o vom obține la celebrarea Rusaliilor?

- Cum înțeleg “mesianismul lui Isus”? Cum înțeleg în definitiv figura lui Isus? Consider că este mai mult un “lider” cu intenții bune și care caută dreptatea și pacea în lumea noastră? Sau înțeleg că în definitiv este Dumnezeu și Domn și vine să aducă dreptatea și pacea dintr-o perspectivă în primul rând religioasă și spirituală care, prin urmare, are incidență în viața pământească și istorică?

- Risc să golesc de conținut mesianismul lui Isus? Am o privire mai “orizontală” care mă împiedică în unele momente să aspir la bunurile veșnice?

- Am ispita de “a privi la cer” și de a nu-mi asuma angajamentele pe care le am aici pe pământ?

- Risc să fiu mai “verticalist” și să cad într-un exces de “spiritualism” care mă depărtează de responsabilitățile pe care Dumnezeu mi le cere față de lumea actuală în care trăim?

- Mă angajez să vestesc Cuvântul lui Dumnezeu în “Iudeea, Samaria și până la marginile pământului”?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Așa cum am văzut, sărbătoarea Înălțării lui Isus la cer este celebrarea echilibrului dintre cer și pământ, este necesitatea de a nu ne îndepărta nici într-o parte nici în alta. Pentru aceasta, pentru rugăciune poate fi util să ținem cont de însăși dinamica lui Lectio Divina care ajută în acest sens. Pașii care se fac într-o dimensiune evident spirituală și religioasă pentru a lua contact cu Dumnezeu prin intermediul Cuvântului său până la contemplație, însă nu pentru “a privi la cer”, ci pentru a coborî, transformați de către Domnul, la acțiunea zilnică și concretă “pe acest pământ”.

Rugăciunea ar trebui să fie o profundă aducere de mulțumire lui Dumnezeu pentru darul lui Lectio Divina care ne permite să trăim echilibrul dinamic al credinței creștine care se desfășoară în peregrinarea noastră istorică “între cer și pământ”.

4 – CONTEMPLAȚIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a interioriza mesajul din această duminică, vă propun să luați fraza rostită apostolilor de către ființele cerești, pentru a aprofunda dinspre Dumnezeu angajarea noastră aici pe pământ:

- De ce stați privind la cer?…

5 – ACȚIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propunere personală

- Să revizuiesc în inima mea dacă vreodată nu am atitudini reducționiste în privința persoanei lui Isus. Să fac un profund act de credință în forța sa și în puterea sa ca Dumnezeu și Domn al vieții.

Propunere comunitară

- În lumina frazei din text: “Atunci îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului”; dialoghează cu grupul tău pentru a găsi ce “nume” pot fi date astăzi conform propriei realități. În definitiv, unde trebuie să fim martori ai Domnului? Se pot pune nume de locuri fizice… (cartierul meu, orașul meu, satul meu…) sau nume de situații (ambientul de tineri, clubul, ambientul drogurilor…).

Ritul latin