Start > Ritul bizantin > Să îl imităm pe Dumnezeu

Să îl imităm pe Dumnezeu

28 September 2007
1,954 afișări

Autor: pr. George Dimopoulos
Traducere: Oana Capan
Copyright: Predici.cnet.ro
Duminica a II-a după Înălțarea Sfintei Cruci (a XIX-a după Rusalii)

Unul dintre cele mai remarcabile versete din Sfânta Scriptură, iubiți frați, se află în pericopa evanghelică de astăzi. Împăratul roman Alexandru Severus a fost atât de profund impresionat de acest verset încât nu numai că îl repeta adesea, ci a și poruncit să fie gravat pe toate zidurile cetății: “Și precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea”. Socrate a avut multe de spus; Platon a filozofat mult; Aristotel a studiat mult științele; și noi îi studiem pe ei cu sârguință. Dar nicăieri în scrierile lor nu găsim un verset care să conțină atâta profunzime ca acesta rostit de Domnul nostru. Mulți atei și persoane indiferente față de credință s-au convertit la auzul acestui singur verset. Alții, care nu îl acceptă pe Isus Cristos ca Dumnezeu, cel puțin îl proclamă drept un remarcabil învățător în domeniul moralei.

Am explicat adesea pericopa evanghelică citită astăzi. Credincioșii au auzit-o de nenumărate ori. Și cu cât o citim și o studiem mai mult, cu atât pătrundem mai mult în semnificația sa, care ne deschide noi perspective de gândire asupra acestui subiect. Este plină de înțelepciune și de revelația divină. Încurajează modul corect de relații și comportament între oameni. Îi îndeamnă pe oameni să fie asemenea lui Cristos și să se apropie cât mai mult de Dumnezeu în virtuțile lor. Cu alte cuvinte, nu să îl ajungă pe Dumnezeu în cantitate, adică în puterea și înțelepciunea Sa. Acest lucru este dincolo de capacitățile naturale ale ființelor umane. De exemplu, chiar în momentul când Adam și Eva au căutat să cunoască la fel de mult ca Dumnezeu, când au încercat să devină ca Dumnezeu, ascultând de cel rău – în acel moment ei s-au îndepărtat cel mai mult de Dumnezeu. Ce le-a spus cel rău? … “Vreți să deveniți asemenea lui Dumnezeu? Este simplu și foarte ușor. Nu ascultați de Dumnezeu. Revoltați-vă împotriva Lui și a voinței Lui”. Cunoaștem rezultatele căderii în păcat. S-a deschis o mare prăpastie între Dumnezeu și om.

Nicăieri în Scriptură nu vom găsi un verset care să ne îndemne să devenim egali cu Dumnezeu în cunoașterea, în puterea, în înțelepciunea sau în celelalte atribute divine. Și când omul ia inițiativa în acest sens, se ciocnește pe loc de distrugere. În Vechiul Testament, citim despre încercarea omului de a ajunge la Dumnezeu urcându-se la El pe un turn, pentru ca de acolo să îl dea jos de pe tron. Este vorba despre faimosul Turn din Babel. Când s-a început construirea lui, s-a produs o mare confuzie între constructori. Au pierdut capacitatea de a înțelege limba lor comună și nu au mai putut să comunice între ei. În cele din urmă turnul s-a prăbușit și oamenii s-au răspândit pe toată fața pământului (Geneză 11,4-9).

Similar este cazul primilor astronauți ai Rusiei, în timpul conducerii lui Krushchev, presupus atotputernic… “Se spune că Dumnezeu este în cer. Noi am fost acolo și am cucerit cerurile. Dar nu l-am întâlnit pe Dumnezeu. Am călătorit spre stele și nu l-am găsit pe Dumnezeu acolo. Am mers dincolo de planeta noastră și nu l-am văzut nicăieri pe Dumnezeu”. La străvechii greci, aceasta ar fi fost considerată o insultă. Și cel care a insultat ar fi fost pedepsit aspru, fiind excomunicat din comunitatea intelectuală pentru că a ofensat realitățile divine. Astăzi, numim acest lucru blasfemie în cel mai josnic grad. Rezultatele sunt cunoscute. Sfârșitul lui Krushchev a fost extrem de nesemnificativ, până acolo încât mulți oameni sunt încă foarte curioși să știe ce s-a întâmplat cu fostul șef atotputernic al Cortinei de Fier. Influența comuniștilor a scăzut zi după zi, deoarece s-a dovedit că convingerile religioase ale oamenilor dedicați lui Dumnezeu nu pot fi strivite niciodată.

Nu trebuie să uităm niciodată că nici un om nu îl poate găsi pe Dumnezeu când scopul său este rău; când îl caută pentru a blasfemia și a-l umili. Nu trebuie niciodată să îl căutăm pe Dumnezeu în afara noastră, în afara propriilor noastre existențe. Cu multă autenticitate vorbește Sf. Pavel pe acest subiect: “Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Spiritul lui Dumnezeu locuiește în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteți voi”.

Am arătat că nu îl putem ajunge pe Dumnezeu în cantitatea puterii Sale, și nici un verset scripturistic nu ne spune altceva. Cu toate acestea, găsim multe versete în Scriptură care ne îndeamnă să îl ajungem pe Dumnezeu în calitatea virtuții Sale. Unul dintre aceste versete este: “Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6,36). Nefericitul Nietzsche obișnuia să le spună studenților lui: “Deveniți puternici și călcați peste cei slabi, pentru a urca și a-i separa pe puternici de slabi. Viața este doar pentru cei puternici”. Evanghelia ne spune să îl iubim pe aproapele nostru așa cum Dumnezeu ne iubește pe noi toți. Doar omul care simte această iubire față de confrații lui va rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu în el… “Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el”.

Preaiubiților, să ne iubim unii pe alții, pentru că iubirea este a lui Dumnezeu și oricine iubește este născut din Dumnezeu și îl cunoaște pe Dumnezeu. Cel care nu are iubire nu poate să îl cunoască niciodată pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. Iubirea lui Dumnezeu pentru noi este perfect manifestată pentru că l-a trimis pe Fiul Său Unul Născut în lume ca noi să trăim în El. Străvechii greci și romani au încercat să îi descrie pe zeii lor mitologici ca fiind plini de putere și mânie. Unul dintre zei era însărcinat cu tunetele, altul cu furtunile, și un altul cu furtunile. Ei erau întotdeauna gata să își dezlănțuie puterile împotriva omului dacă acesta nu se comporta cum trebuie. Dar Dumnezeul nostru este plin de bunătate și iubire. El iartă, chiar și atunci când omul comite păcate de șaptezeci de ori câte șapte. Și pentru mântuirea omenirii l-a trimis pe Fiul Său. Fraților, să urmăm exemplul Lui, prin iubire și iertare. Și făcând astfel vom deveni imitatorii Părintelui nostru ceresc… “Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv”. Amin.

Ritul bizantin