Start > Ritul bizantin > Parabola talanților

Parabola talanților

1 December 2006
2,864 afișări

Autor: IPS Andrei Rymarenko
Traducere: Oana Capan
Copyright: Predici.cnet.ro
Duminica a XVI-a după Rusalii

“Fiind, dar, împreună-lucrători cu Cristos, vă îndemnăm să nu primiți în zadar harul lui Dumnezeu. Căci zice: ‘La vreme potrivită te-am ascultat și în ziua mântuirii te-am ajutat’; iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii” (2Corinteni 6,1-2). Astfel ne vorbește lectura din Apostol din această zi. Și Evanghelia ne vorbește despre un domn care a dat talanți servitorilor săi: “Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui și a plecat… După multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și a făcut socoteala cu ele” (Matei 25,14.19).

Cum ni se aplică nouă această parabolă? Și nouă ne-a dat Domnul talanți. Și în esență talantul este unul. Care este acesta? Iată care este. Întreaga lege și profeții se concentrează într-o singură poruncă: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău… Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22,37.39). Dumnezeu a venit pe pământ pentru a împlini această poruncă. Și a împlinit-o în întreaga sa viață și ne-a învățat cum să o împlinim. Dar mai presus de toate – în Sacramentul Euharistiei, în primirea Trupului și Sângelui Său – El ne-a dat puterea de a împlini această poruncă. Iată care este talantul: tăria dată nouă de Cristos în Preasfântul Său Sacrament pentru a împlini porunca cea mai mare a lui Dumnezeu: iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.

Vedeți ce dar mare este ascuns în acest talant dat nouă de Dumnezeu. În parabolă, un slujitor și-a îngropat talantul, dar ceilalți doi l-au pus în aplicare în viața lor. Aceasta este ceea ce depinde de noi: dacă îngropăm talantul dat de Dumnezeu sau dacă îl punem în aplicare în viață. Jertfa de pe Golgota a fost oferită o dată pentru totdeauna, pentru întreaga lume. Depinde de noi să o acceptăm sau să o respingem. Și a o accepta înseamnă a trăi conform Evangheliei. Potrivit cuvintelor parabolei, aceasta ar însemna “să punem banii la zarafi” și să luăm pentru ei dobânda pe care o dă Dumnezeu. Și atunci, când va veni ziua socotelii, Dumnezeu va spune: “Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău” (Matei 25,23).

A nu accepta jertfa Golgotei, a respinge acest Pom al Vieții al Noului Testament, și așa cum spune Evanghelia, a îngropa talantul în pământ – aceasta înseamnă a-i spune Domnului: Nu o vreau; “Iată ai ce este al tău” (Matei 25,25). Atunci și Domnul ne va spune nouă: “Slugă vicleană și leneșă…”, și le va porunci slujbașilor Săi: “aruncați-l întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei 25,26-30).

Fraților și surorilor! Domnul a făcut totul pentru noi, ne-a dat fiecăruia dintre noi un talant. Alegerea este a noastră. Să alegem “partea bună” (Luca 10,42). Atunci și noi vom exclama cu Apostolul: “iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii!”

Ritul bizantin