Start > Ritul latin > Duminica a I-a Postul Mare (C)

Duminica a I-a Postul Mare (C)

28 April 2010
1,013 afișări

Autor: pr. Șerban Tarciziu
Copyright: Actualitatea creștină
Duminica I-a din Post (Anul C)

Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost condus de către Duhul Sfânt în pustiu și timp de patruzeci de zile, și a fost ispitit de diavol. Nu a mâncat nimic în zilele acelea, iar când s-a împlinit timpul i s-a făcut foame. Atunci a zis diavolul: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să se prefacă în pâine”. Isus i-a răspuns: “Scris este: «Nu numai cu pâine trăiește omul, ci și cu tot cuvântul care vine din gura lui Dumnezeu»”. Apoi diavolul l-a dus pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii și i-a zis: “Îți voi da toată puterea și slava acestei împărății, căci sunt ale mele și le dau cui vreau eu. Dacă, așadar, te vei închina înaintea mea, toate vor fi ale tale”. Isus i-a răspuns: “Scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai lui să-i slujești»”. Apoi diavolul l-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe aripa templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici, căci scris este: «Va porunci îngerilor săi pentru tine ca să te păzească», și iarăși: «Ei te vor purta pe mâini, ca să nu-ți lovești piciorul de vreo piatră»”. Isus i-a răspuns: “S-a spus: «Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău!»” După ce l-a ispitit în toate felurile, diavolul s-a îndepărtat de Isus pentru un anumit timp. (Luca 4,1-13)

Cu sufletele cernite am început Postul Mare al acestui an, post de-a lungul căruia sfântul Luca ne va servi drept călăuză. Fiecare duminica a acestui timp se voiește a fi câte o etapă în drumul nostru de cunoaștere și de participare la misterul Morții și al Învierii glorioase a lui Isus Cristos.

În prima duminica a acestui post suntem invitați să-l însoțim pe Mântuitorul în pustiul în care va avea de înfruntat ispitele diavolului, ispite pe care atât poporul lui Israel cât și fiecare dintre noi avem să le înfruntăm nu de puține ori. Într-adevăr, pustiul a simbolizat întotdeauna acel loc misterios al despoierii totale, al luptelor interioare, dar mai ales el a fost locul în care poporul Legământului a fost nevoit, vreme de patruzeci de ani, să treacă de la o mentalitate de sclav la cea de libertate responsabilă. Isus vrea să retrăiască încercările din pustiu ale poporului după ieșirea sa din Egipt. Așadar, Fiul lui Dumnezeu are de înfruntat, în mod deosebit, trei ispite în care poporul a căzut. Cu Isus, însă, istoria se va inversa. El va rezista.

Amintirea îndelungatei încercări a evreilor din pustiu este pusă în evidență de triplul răspuns al lui Isus împrumutat din cartea Deuteronomului. Episodul reprezintă un moment unic în evanghelie: Isus nu spune nimic de la El însuși, ci se mulțumește să răspundă prin intermediul a trei citate ale Cuvântului divin pe care nu doar că le cunoaște ci le și împlinește.

Ce aspect al misiunii lui Isus Cristos este, în fond, angajat în această luptă? Unul fundamental: Isus își conturează “stilul” misiunii sale. Toate propunerile diavolului sunt o “condensare” a ispitelor pe care Mântuitorul le va întâlni și anume cele ale unui mesianism glorios (v. supunerea lumii), magic (v. transformarea pietrei în pâine) și care exclude orice risc.

Or, Isus nu vrea să-și împlinească misiunea aidoma unui erou salvator în felul lumii, chiar dacă are puterea de a înmulți pâinile pentru hrăni mulțimi mari de oameni și nicidecum în folos propriu (Lc 9,12), de a chema în ajutor legiuni de îngeri care să Îl apere sau de a obține slava și domnia asupra întregii lumi, odată cu Învierea. Succesul său va fi asigurat nu de vreo prosternare de tipul celei propuse de diavol, ci de o supunere: aceea a întregii sale persoane și a întregii sale vieți Tatălui.

Ritul latin