Start > Ritul latin > Duminica a II-a din Postul Mare Ciclul C (lectio divina)

Duminica a II-a din Postul Mare Ciclul C (lectio divina)

13 March 2010
458 afișări

Autor: FSC
Copyright: FSC
Duminica a II-a din Post (Anul C)

TEXTUL BIBLIC: Luca 9,28-36

Isus se schimbă la față

28 După opt zile, Isus a luat cu sine pe Petru, pe Iacob și pe Ioan și s-au urcat pe munte ca să se roage. 29 Pe când se ruga, aspectul feței i s-a schimbat, iar îmbrăcămintea lui a devenit albă, strălucitoare. 30 Și iată, doi bărbați stăteau de vorbă cu el: 31 erau Moise și Ilie, arătându-se în slavă. Ei vorbeau despre sfârșitul lui care urma să se împlinească în Ierusalim.

32 Petru și cei care erau cu el erau toropiți de somn; când s-au trezit, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care stăteau cu el. 33 Pe când aceștia se depărtau, Petru i-a zis lui Isus: «Învățătorule, ce bine ne simțim aici! Să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilie».

Nu-și dădea seama ce spune. 34 În timp ce spunea acestea, a venit un nor, care i-a învăluit, iar ei, intrând în nor au fost cuprinși de frică. 35 Atunci s-a auzit din nor un glas: «Acesta este Fiul meu preaiubit, pe dânsul să-l ascultați!».

36 În timp ce glasul răsuna, Isus era singur. Ei au păstrat tăcerea și în zilele acelea nu au spus nimănui nimic despre cele văzute.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

Ca în toți anii, liturgia Bisericii, în duminica a doua din Postul Mare invită să reflectăm asupra misterului “schimbării la față” a Domnului. La fel ca Botezul lui Isus, pe care l-am meditat în urmă cu câteva săptămâni, acest text este o “teofanie”; adică o relatare a manifestării lui Dumnezeu. Există diferite elemente care ne fac să considerăm că ne aflăm în fața acestui gen literar: o colină înaltă, faptul de a fi singuri, o culoare albă și strălucitoare așa cum n-ar putea s-o facă nimeni, marele profet (Ilie) și marele legislator (Moise) vorbind cu Isus, norul care se așează peste ei și glasul care-l confirmă pe Domnul ca Fiul preaiubit al Tatălui de care trebuie să ascultăm.

Acest text al manifestării Domnului este prezent în cele trei evanghelii sinoptice fără mari diferențe între o relatare și alta. Anul acesta medităm relatarea sfântului Luca.

Isus ia cu sine pe trei dintre discipolii săi cei mai apropiați: Petru, Iacob și Ioan. Aceiași care-l vor însoți în grădina Ghetsemani și aceiași care-l vor însoți la multe din minunile lui.

Specialiștii Bibliei studiază și confruntă caracteristicile textului încercând să scoată supoziții la nivel istoric. Noi nu vrem să intrăm în această problemă. Asumând parte din aceste reflecții, ne întrebăm în manieră mai simplă și “productivă”:

Ce sens teologic și spiritual are relatarea schimbării la față a Domnului?

Cheia o găsim privind întregul context al acestui text special. Cu câteva versete înainte de această relatare, în Lc 9,22-27, Isus vestește pentru prima dată cu claritate absolută care este soarta care-l așteaptă și explică tot ceea ce se va întâmpla celui care vrea să-l urmeze ca discipol autentic:

Isus vorbește despre moartea sa

22 Isus le-a spus discipolilor săi: «Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei și de cărturari, să fie ucis și a treia zi să învie».

23 Apoi le spunea tuturor: «Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să mă urmeze. 24 Căci cine vrea să-și salveze viața o va pierde, cine însă își va pierde viața pentru mine acela o va salva. 25 Așadar, ce-i folosește omului dacă a câștigat lumea întreagă, dar se pierde sau se ruinează pe sine?

26 Căci, dacă cineva se rușinează de mine și de cuvintele mele, și Fiul Omului se va rușina de el, când va veni în gloria sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. 27 Adevărat vă spun: sunt unii dintre cei de față care nu vor gusta moartea până când nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu».

Această situație pe care o relatează și o anunță Isus, desigur, i-a demoralizat pe discipoli care nu pot să înțeleagă cum Învățătorul lor, Dumnezeu și Domn “va suferi mult” și “va fi ucis…”. Și Isus, în fața acestei “crize” interioare pe care o îndură, le dăruiește posibilitatea de a contempla gloria sa și puterea sa, gloria de Fiu al lui Dumnezeu, gloria și puterea lui Dumnezeu… Toate acestea se găsesc în experiența schimbării la față. Chiar dacă deja știu, așa cum le-a spus însuși Isus, că va suferi și va muri, la fel știu (înainte de înviere) că El este Fiul glorios al lui Dumnezeu pe care l-au contemplat când s-a schimbat la față, s-a transformat în manieră strălucitoare pe munte. Schimbarea la față înțeleasă astfel se transformă într-o întâlnire anticipată cu gloria lui Dumnezeu în Isus din Nazaret înainte de învierea lui după moartea pe cruce. Este un moment de plinătate și “siguranță” în propriul drum al credinței.

Pentru a ține cont: În afară de duminica a doua din Postul Mare, liturgia Bisericii ne oferă în cursul ciclului său anual o altă dată pentru a reflecta asupra misterului schimbării la față a Domnului: e vorba de sărbătoarea Schimbării la Față care se celebrează la 6 august.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Mt 17,1-8; Mc 9,2-10; Mc 5,37; Mc 14,40; Mc 16,5.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se poate vedea în dicționar cuvântul “Glorie, a glorifica, glorios”.

Întrebări pentru lectură

- Cât timp trece de la evenimentul anterior (Luca 9,22-27) până la urcarea pe muntele înalt?

- Cu cine se urcă Isus pe munte?

- Ce se schimbă la Isus? Cum se descrie în detalii transformarea lui?

- În acest context, cine apare în scenă?

- Ce poate să însemne că Ilie (mare profet) și Moise (mare legislator) “vorbesc” cu Isus?

- Ce vrea să facă Petru? Ce-i spune lui Isus?

- Ce sentiment îi cuprinde pe discipoli?

- Ce ne spune Luca în privința cuvintelor lui Petru? Sunt coerente?

- Ce spune “glasul” în mijlocul norului?

- De cine trebuie să asculte?

- Găsesc discipolii “originea” glasului?

2 – MEDITAȚIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditație

- În viața mea de rugăciune, simt eu că Isus mă duce pe un “munte înalt” pentru a fi singur cu El?

- Ce înseamnă pentru mine astăzi episodul global al schimbării la față?

- Am experimentat în viața mea că Isus se schimbă la față, adică îmi face cunoscută puterea și gloria sa ca Dumnezeu și Domn? În ce situații? Notați-le pentru a le putea vizualiza bine.

- Am “amintire bună” despre experiențele schimbării la față în viața mea sau pun mai mult accentul pe experiențele de dezolare?

- Percep că schimbarea la față astăzi în viața mea poate să aibă loc printr-o experiență puternică de întâlnire cu Isus în rugăciune și în viața sacramentală?

- Privind la viața mea, unde mă aflu astăzi? Pe înălțimea întâlnirii cu Dumnezeu sau în valea dezolării și a suferinței, în urcarea muntelui pentru întâlnirea cu Domnul?

- Am ispita lui Petru de a rămâne în “vârful experienței mistice” a schimbării la față și să nu mă decid să “cobor” această experiență la realitatea vieții mele zilnice? Caut să duc experiența rugăciunii în viața de toate zilele?

- Mă “înfricoșează” că Dumnezeu revelează gloria sa și puterea sa în fața vieții mele sărmane și mici?

- Las eu ca “glasul” Tatălui să confirme o dată și de o mie de ori că Isus este Fiul său preaiubit?

- Îl ascult pe Fiul preaiubit al Tatălui?

- În drumul de pocăință din Postul Mare ce înseamnă a asculta “glasul” Tatălui?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

O formă de a-i răspunde lui Dumnezeu în rugăciunea din această Lectio Divina poate fi folosirea textului din Scrisoarea a doua a lui Petru care face referință la misterul lui Cristos pe care-l contemplăm astăzi:

2Pt 1,16-19

16 De fapt, noi nu v-am făcut cunoscută puterea Domnului nostru Isus Cristos și venirea lui pe baza unor basme bine ticluite, ci pentru că am fost martori oculari ai măreției lui.

17-18 El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și mărire, atunci când din partea gloriei mărețe a venit acest cuvânt: «Acesta este Fiul meu cel iubit în care este mulțumirea mea». Noi înșine am auzit acest glas venit din cer când eram cu el pe muntele cel sfânt.

19 Și avem și mai sigur cuvântul profetic la care faceți bine că luați aminte ca la o lumină ce strălucește în loc întunecos, până când se va lumina de ziuă și va răsări luceafărul de dimineață în inimile voastre.

Fie ca acest alt text din Cuvântul lui Dumnezeu scris să poată trezi în noi răspunsul rugăciunii.

4 – CONTEMPLAȚIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Contemplația în ea însăși este un moment de schimbare la față a Domnului în fața credinciosului. Înseamnă a capta cu toată sensibilitatea propriei vieți forța și puterea lui Dumnezeu ca ceva realmente prezent și activ.

Pentru aceasta, propunerea pentru contemplație va fi să se găsească un timp pentru a merge în biserica din cartierul tău sau din satul tău, pentru a merge la munte sau în fața mării, pentru a merge la câmpie… și a favoriza o întâlnire cu Domnul schimbat la față.

Un Dumnezeu care anticipă ora Paștelui său pentru ca să te poți bucura cu anticipație de forța învierii.

Merită să se stea în fața tabernacolului într-o poziție comodă, într-un moment când nu este multă lume și, din adâncul tăcerii, să se perceapă prezența misterioasă a Domnului schimbat la față.

5 – ACȚIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propunere personală

- Fă o “linie-traiectorie a vieții”, o “linie istorică personală”, notând principalele momente de transfigurare individuală, familiară, eclezială și socială. Aceste momente în care Domnul, în mod deosebit, s-a revelat pentru bucuria și plinătatea noastră.

Propunere comunitară

- Faceți cu persoanele cu care realizați Lectio Divina o evaluare a drumului parcurs. Văzând “lectura rugătoare a Bibliei” ca o experiență de transfigurare, gândiți-vă în ce măsură dinamica lui Lectio Divina este sau nu o “urcare” prin lectură, meditație și rugăciune pe înălțimea contemplației și, de acolo, o “coborâre” la acțiunea de toate zilele.

Ritul latin