Start > Ritul latin > Na演erea Maicii Domnului

Na演erea Maicii Domnului

31 August 2006
1,870 afi箝ri

Autor: pr. Anton Danc
Copyright: Presa Bun
Na演erea Maicii Domnului

S celebr緆 cu bucurie na演erea fericitei Fecioare Maria: din ea a ap綖ut soarele drept裻ii, Cristos, Dumnezeul nostru!

(LR, Introit)

Soarele drept裻ii, Cristos, 螽ainte de a fi izvorul bucuriilor de pe p緆滱t, a fost obiectul bucuriilor cere演i ale Tat緄ui 槐 Duhului Sf滱t, fiindc din Tat緄 s-a n綼cut mai 螽ainte de toi vecii (Crezul). P蒪ind pe urmele ve槃ice ale Fiului, vom g綼i 螽 lumina lui Dumnezeu primele tr綼綟uri, prima schi dup care mama lui Cristos va ap綖ea 螽 aceast lume. Aleas de Tat緄 ceresc, 螽ainte de orice alt f綯tur, ca s colaboreze la 螽truparea Cuv滱tului, Maria spune 螽 Duhul Sf滱t: Domnul m-a avut de la 螽ceputul timpurilor, mai 螽ainte de orice alt creatur a sa (Prov 8,22). 波 c滱d Adam, destituit din starea harului, a fost alungat din paradisul p緆滱tesc, o singur raz de lumin a p綟runs 螽 螽tunericul umanit裻ii dec罳ute: Du榦緋ie voi pune 螽tre tine 槐 femeie – a spus Domnul c綟re 榮rpe – 螽tre s緆滱a ta 槐 s緆滱a ei: ea 鞜i va zdrobi capul (Gen 3,15).

Iat cum apare Maria la orizontul omenirii! N綼c滱du-se din veci 螽 planul Tat緄ui de m滱tuire ca mam a M滱tuitorului, va zdrobi capul Satanei, va fi neprih緋it, toat frumoas 槐 curat, care nici m綷ar pentru o clip nu va fi sclava ispititorului, ci va fi mereu creatura nep綟at, aparin滱d 螽 totalitate lui Dumnezeu, fiic predilect a Celui Prea螽alt pe care a putut s o preg綟easc 槐 s o priveasc mereu cu cea mai mare pl綷ere 螽c 螽ainte de a se na演e pe acest p緆滱t (cf. Intimita divina, pag. 473).

姷c 螽ainte de a se na演e, Maria str緄uce演e prin chemarea unic din partea Tat緄ui de a-i fi fiica preaiubit, prin chemarea unic din partea Fiului de a-i fi mam 槐 prin chemarea unic din partea Duhului Sf滱t de a-i fi mireas toat frumoas. 姷 aceast 螽treit alegere st toat m綖eia aceleia care a fost r滱duit de Dumnezeu s sf綖滵e capul 榮rpelui prin s緆滱a ei, prin Cristos Isus. Maria este darul Preasfintei Treimi.

Profetul Micheia, p綟runz滱d 螽 planul divin al m滱tuirii prin lumina Duhului Sf滱t, a prezis-o ca pe aceea care trebuie s se nasc (5,2), desemn滱d necesitatea existenei ei 螽 planul divin 槐 na演erea 螽 timp ca pe 螽ceputul unei noi ere, c滱d de la Betleemul din Efrata va veni acela care este desemnat s st綯滱easc peste Israel (id. 1). De fapt, de la Betleem, o dat cu na演erea lui Isus din Fecioara Maria, va 螽cepe era m滱tuirii: vremea mesianic.

Minunat a fost 槐 na演erea preacuratei pentru aceast via din p綖inii ei Ioachim 槐 Ana. Ace演i sfini soi s-au unit 螽 c綼綟orie cu credina ferm c fac voina lui Dumnezeu care i-a destinat s duc la 螽deplinire planul iubirii sale din s滱ul creaiei: Cre演ei 槐 v 螽mulii 槐 umplei p緆滱tul! (Gen 1,28). De槐 viaa lor se desf蒪ura 螽 mod normal firii, constat滱d c nu se 螽cadreaz total 螽 planul divin de 螽mulire a neamului omenesc 槐 mai ales al cre演erii poporului lui Dumnezeu 槐 al venirii celui f緁緂uit de profei, credina le-a trezit impulsul spre o rug綷iune mai asidu, pentru posturi 槐 pomeni, ca Dumnezeu s le dea ceea ce natura le-a t緁緂uit: o odrasl prin care s se 螽scrie total 螽 planul iubirii lui Dumnezeu de pe p緆滱t. Sperana c rug綷iunile, posturile 槐 pomenile vor fi bine primite i-a 螽soit p滱 la b綟r滱ee. La Liturghia sfinilor Ioachim 槐 Ana se spune: Plini de Duhul Sf滱t, p綖inii Fecioarei Maria a演eptau m滱g毃erea lui Israel (Vers. la Evanghelie). De fapt unitatea iubirii din s滱ul familiei o d Duhul lui Dumnezeu, care este Duhul armoniei din s滱ul Preasfintei Treimi, dintre Tat緄 槐 Fiul, iar pe p緆滱t dintre Cristos 槐 Biseric. Duhul Sf滱t este acela care pune 螽 firea natural a omului cele 榮pte daruri ca pe o s緆滱: 螽elepciunea, 螽elegerea, sfatul, puterea, 演iina, evlavia 槐 frica de Dumnezeu, chiar dac 螽 m綼ur diferit 螽 b綖bat 槐 femeie, care apoi se dezvolt 螸preun cu credina, sperana 槐 iubirea, maturiz滱du-se prin sacramentul Confirmaiunii. Conform voinei Creatorului, b綖batul are mai mult 螽elepciune dec漮 femeia; el se bazeaz mult pe puterea minii sale (b綖baii sunt mai raionali演i); femeia, 螽 schimb, are mai mult 螽elegere; judecata ei porne演e mai mult din inim dec漮 din raiune, de aceea pune mai mult cont pe iubire; c漮 prive演e darul sfatului, nimeni nu poate t緁緂ui prioritatea mamei 螽 educaia copiilor, ea este 螽gerul lui Dumnezeu din s滱ul familiei; 螽 schimb, b綖batul se bucur de darul puterii prin care 蹎i folose演e forele fizice 槐 spirituale numai pentru bun綼tarea familiei 槐 prin acest dar se afirm ca un fel de rege al creaiei, ca Adam chemat de Dumnezeu s dea nume tuturor f綯turilor sale 槐 s lucreze gr緂ina Edenului (cf. Gen 2,14. 19). C漮 prive演e darul 演iinei, 螽tre b綖bat 槐 femeie domne演e un echilibru valoric: b綖batul deine 演iinele practice, tehnice, iar femeia deine 演iina vieii: Eva fiind r滱duit de Creator s fie mama tuturor celor vii (Gen 3,20). 姷 ceea ce prive演e darul evlaviei, femeia 蹎i dovede演e primatul prin tr緅rea mai intens a credinei. Fapt evident prin participarea lor masiv la oficiile liturgice. B綖batul deine 螽s darul fricii de Dumnezeu mai mult dec漮 femeia, a榮 cum ne relateaz Sf滱ta Scriptur: 姷ceputul 螽elepciunii este frica de Dumnezeu (Ps 111,10), des綮漷槐nd sfinenia 螽 frica de Dumnezeu (2Cor 7,1). S inem cont: chiar crudul Irod se temea de Dumnezeu 槐-l proteja pe Ioan Botez綟orul, pe c滱d Irodiada m綷ina r罳bunarea 螽 inima ei f綖 nici o fric.

Fiecare persoan simte dorina dup plin綟atea ei: b綖batul simte c 蟊 lipsesc 螽 mare m綼ur darurile 螽elegerii, sfatului 槐 evlaviei; dar le prive演e 螽 femeie, pe care vrea s o aib de partea sa, ca s-i suplineasc lipsurile. Femeia, 螽 schimb, simte c 蟊 lipsesc darurile 螽elepciunii, puterii 槐 fricii de Dumnezeu 槐 prive演e cu admiraie la b綖batul care le are 槐 vrea s-l aib de partea ei, ca s-i suplineasc lipsurile 槐 s-i apere valorile; b綖batul ofer 螽elepciune, putere, inventivitate 槐 frica de Dumnezeu; femeia ofer soului 螽elegere, sfaturi din inim, ging蒪ie, evlavie. Schimbul reciproc de daruri face din familie un col de rai.

Sfinii Ioachim 槐 Ana 槐-au bazat alegerea inimii lor pe darurile spirituale reciproce 槐 astfel au ajuns la plin綟atea unit裻ii 螽 familie. Dorina de a avea o odrasl, pe care s o introduc 螽 cunoa演erea iubirii lui Dumnezeu prin credin, s-a concretizat 螽tr-o rug綷iune pornit ca dintr-un singur suflet, ca dintr-o singur inim. Plini de Duhul Sf滱t, p綖inii Fecioarei Maria a演eptau m滱g毃erea lui Israel (Lc 2,25). Dumnezeu a privit la inima lor, pe care el 螽su槐 le-a preg綟it-o, 槐 i-a binecuv滱tat cu acea odrasl 螽 care darurile Duhului Sf滱t 槐-au aflat plin綟atea 螽c din prima clip a z緆islirii ei. Pentru aceasta preacurata Fecioar Maria a ales din fraged pruncie s r緆滱 fecioar, spre a-i sluji numai lui Dumnezeu, fiindc nu-i lipsea nimic din ceea ce aparine din fire ca dar b綖batului, nu simea lipsa 螽elepciunii, puterii 槐 nici a fricii de Dumnezeu. Con演ient de tot ceea ce are din partea lui Dumnezeu, c滱d 螽gerul Gabriel 蟊 aduce vestea c va z緆isli 槐 va na演e un prunc, preacurata 蟊 r綼punde: Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu cunosc b綖bat? Ceea ce vrea s spun: Cum va fi aceasta, din moment ce eu nu am nici o trebuin de b綖bat, fiindc nu-mi lipse演e nimic din darurile lui? La care 螽gerul 蟊 confirm plin綟atea celor 榮pte daruri ale Duhului Sf滱t care dau unitatea familiei 槐 ea va z緆isli tocmai 螽 virtutea lor care o 螽cadreaz 螽 familia lui Dumnezeu: Duhul Sf滱t se va cobor asupra ta 槐 puterea Celui Prea螽alt te va umbri; pentru aceasta 槐 Sf滱tul care se va na演e din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema (Lc 1,28-35) 槐 va putea spune 槐 datorit mamei sale: Duhul Domnului este asupra mea (Lc 4,18).

Prima dat c滱d Maria apare 螽 Evanghelia dup sf滱tul Matei este la sf漷槐tul genealogiei lui Isus: Iacob a n綼cut pe Iosif logodnicul Mariei, din care s-a n綼cut Isus numit Cristos (1,16). 姷 Evanghelia dup sf滱tul Luca se face prima meniune la Buna-Vestire. 姷 Evanghelia dup sf滱tul Marcu, dar 槐 cea dup sf滱tul Ioan, ea apare ceva mai t漷ziu, pe parcursul desf蒪ur綖ii misterului lui Isus. 姷 orice caz, Maria intr 螽 Evanghelie numai 螽 vederea lui Isus, numai 螽 calitate de mam a M滱tuitorului; 槐 chiar dac prezena ei transpir pe multe pagini, mai ales la Luca, ea este at漮 de discret 槐 voalat de umilin 螽c漮 dispare 螽 cea a Fiului. Ea s-a n綼cut 槐 a tr緅t cu adev綖at ascuns cu Cristos 螽 Dumnezeu. R緆滱e de datoria noastr 槐 spre fericirea noastr s-i descoperim aceast m綖eie de a fi ascuns cu Cristos 螽 Dumnezeu, fiindc, dac ar fi fost posibil s o 螽treb緆 螽 clipa c滱d a fost a榷zat 螽 leag緋ul istoriei pentru prima dat: Cine e演i tu? ne-ar fi r綼puns: Eu sunt slujitoarea, roaba, Domnului. Sunt o simpl creatur dependent total de voina lui Dumnezeu. Acest sentiment al dependenei totale de voina lui Dumnezeu d preacuratei Fecioare Maria cea mai mare demnitate, a榮 cum se exprim papa Pius al XII-lea: Dup demnitatea lui Dumnezeu, cea a Fecioarei mame este cea mai mare care se poate concepe (Lux veritatis). Dependena total de voina lui Dumnezeu 蟊 d preacuratei sentimentul de slujitoare, de roab, care constituie tr綼綟ura mesianic prin excelen pe care o prefigureaz pentru acela care a fost prevestit de profei drept slujitorul lui Iahve (Is 52,13) 槐 care av滱d forma lui Dumnezeu, s-a nimicit pe sine lu滱d forma sclavului (Fil 2,6-7).

Ascuns fiind cu Cristos 螽 Dumnezeu, Maria este con演ient de m綖eiile sale 槐 at漮 de clar 螽 smerenia sa 螽c漮 le poate c滱ta f綖 s se nelini演easc: Toate neamurile m vor numi fericit, fiindc mi-a f綷ut lucruri mari Cel Atotputernic (Lc 1,48-49). Cu toat umilina a prorocit slava proprie f綖 s-槐 rein pentru sine nici cea mai mic firimitur de merit; gloria ei trebuie s slujeasc numai spre a-l pream綖i pe acela care a 演iut s fac dintr-o creatur at漮 de mic o mam pentru Dumnezeu, o regin pentru cer 槐 p緆滱t, o mijlocitoare puternic pentru m滱tuirea noastr (cf. Intimita divina pag. 1556).

Care este datoria noastr 螽 ziua de azi fa de aceast capodoper divin?

S-i mulumim lui Dumnezeu pentru aceast f綯tur at漮 de minunat; s o iubim, s-i imit緆 virtuile 槐 mai ales smerenia 槐 s-i cerem ajutorul de a ne tr緅 槐 noi viaa p緆滱teasc ascun槐 cu Cristos 螽 Dumnezeu, ca s ne na演em apoi pentru 螸p綖裻ia cerurilor. Amin.

Ritul latin