Sfântul Ambrozie ne spune în una din cărțile sale (Cartea a II-a a Oficiilor, cap. 29) că printre primii creștini era un pios obicei de a încredința episcopilor și clerului ceea ce voiau să-și păstreze cu mai multă grijă, ca aceștia să așeze lângă altarul Domnului ceea ce li se încredința. Acest obicei pornea din […]
I. “După cum Moise a înălțat șarpele în pustiu, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului, pentru ca oricine crede în el să aibă viață veșnică”. Așa îi explică Isus lui Nicodim și nouă tuturor rostul pătimirii sale. Importantă este aici expresia “a înălțat” deoarece în Evanghelia după Ioan ea indică semnificația pozitivă […]
Deși este duminica a IV-a din Postul Mare supranumită și laetare (duminica bucuriei), mărturisesc că dintr-un anumit punct de vedere sunt încercat de un sentiment profund de tristețe. Ceea ce vreau eu să fac acum, este poate în totalitate un act inutil: să predic. Nu că acum aș avea sentimentul că predica mea de azi […]
După ce a primit vestea cea bună, vestea întrupării Cuvântului, a venirii lui Mesia în lume, preacurata Fecioară Maria merge în grabă în ținutul muntos al Iudeii, la verișoara sa Elisabeta, să o felicite și să o ajute în vederea nașterii lui Ioan Botezătorul. Înainte ca Ioan să fie pregătitorul căii lui Isus, Maria vrea […]
Despre sfântul Iosif, pe care îl sărbătorim azi, Sfânta Scriptură ne spune patru lucruri: a fost fiul lui David (Mt 1,20) prin spița lui Iacob (Mt 1,16); a fost logodnic și soț al Mariei din Nazaret (id. 1,16;18); a fost un bărbat drept (id. 1,19) și tată purtător de grijă al lui Isus (cf. Lc […]
Orice încheiere de logodnă este o trăire fericită în speranță. Cu atât mai mult a fost fericită încheierea logodnei lui Iosif cu preasfânta Fecioară Maria, cu cât ea se baza pe principii de credință și morală mai mari: căsătorie trăită în feciorie spre slava lui Dumnezeu, conform planului divin înscris în sufletele lor. Când mai […]
Fericirea sfântului Iosif era sortită să se mărească mai ales prin “cruce”, prin suferință. Nici o bucurie nu poate rămâne veșnică, dacă nu este țintuită pe cruce…Dacă trebuia să pătimească toate acestea Cristos și astfel să intre în slava sa (Lc 24,26), atunci și Iosif a trebuit să sufere multe greutăți și încercări pentru numele […]
TEXTUL BIBLIC: Ioan 3, 14-21 14 “După cum Moise a înălțat șarpele în pustiu, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului, 15 pentru ca oricine crede în el să aibă prin el viață veșnică. 16 Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unul-născut, pentru ca oricine […]
Dumnezeu nu se mulțumește ca tu să mergi la biserică Spuneam, duminica trecută, că Dumnezeu nu se mulțumește cu intențiile bune. Astăzi putem să adăugăm alte precizări. Dumnezeu nu se mulțumește ca să avem în gură numele său. Trebuie să-l pronunțăm, când este cazul, din motive juste și în chip just. Poate fi prea puțin […]
Dumnezeu ne țintuiește pe o istorie de iubire “Domnul Dumnezeu… iubea pe poporul său și locuința sa. / “… Dumnezeu bogat în milostivire, pentru iubirea sa cea mare cu care ne-a iubit…” / “Dumnezeu atât de mult a iubit lumea încât l-a dat pe Fiul său unul-născut”. Aș vrea să comentez: dacă ne-ar fi iubit […]
