Start > Ritul latin > Miercurea Cenușii (pentru copii)

Miercurea Cenușii (pentru copii)

13 March 2010
868 afișări

Autor: pr. Pietro Righetto
Copyright: Editura Sapientia
Miercurea Cenușii (Anul C)

1. Introducere

Numai cel care nu-l pierde din vedere pe Isus poate persevera până la sfârșit!

Un călugăr din deșert l-a întâlnit pe un alt călugăr și l-a întrebat:

- Cum se face că atâția părăsesc viața călugărească?

Și al doilea călugăr a răspuns:

- În viața călugărească se întâmplă că, atunci când un câine urmărește un iepure, fuge după el și în această fugă latră; mulți alții se unesc și aleargă împreună, dar la un moment dat, urmăritorii care nu mai văd iepurele obosesc și, unul după altul, renunță să mai alerge; numai cei care văd iepurele continuă să-l urmărească până la capăt! (Povestire coptă a părinților deșertului, trad. Carlo M. Martini)

2. Tema

“Convertiți-vă și credeți în Evanghelie!”

Astăzi, Biserica, punându-le creștinilor pe cap puțină cenușă, le spune:

- Viața este o alergare foarte serioasă: cursă inexorabilă spre moarte!

- Iubirea lui Dumnezeu față de noi este importantă: ne duce la înviere!

- Începe Postul Mare. Până la Paști mai sunt 40 de zile (fără a număra duminicile).

- Trebuie să ne convertim: să ne îndepărtăm de păcat, mai ales de egoism, și să ne apropiem de Isus și de

-

Evanghelia sa, pentru a porni cu seriozitate pe drumul iubirii lui Dumnezeu.

3. Mesajul zilei

Postul Mare: timp pentru a ne hotărî mai mult să-l urmăm pe Isus în mod concret, renunțând cu seriozitate la rău, așa cum am promis la Botez… Sigur că este greu; iată, deci, o perioadă deosebită de exercițiu.

Să ascultăm Evanghelia pentru a învăța modul în care se trăiește această perioadă liturgică.

- Cine sunt cei “ipocriți”?

- Cum fac atunci când dau de pomană, se roagă și postesc?

- De ce nu-i plac lui Isus?…

Iubirea lui Dumnezeu față de noi, sinceră, totală, gratuită și generoasă până la moarte, trebuie să inspire iubirea noastră.

- Știți ce cuvânt proclamat în Evanghelia de astăzi este repetat de mai multe ori? (Tatăl nostru…!)

- Dumnezeu este tatăl “milostiv”, care-l primește cu bucurie și iubire pe fiul păcătos. Nu se poate lua prea ușor iubirea Tatălui cel bun; nu putem glumi (a face teatru = ipocrizie), disprețui și zădărnici suferința și moartea lui Isus pentru noi.

Îl urmă pe Isus timp de 40 de zile în deșert.

- Retrăind experiența lui Noe (Gen 7,12), a lui Moise (Ex 24,18), a evreilor în deșert (Num 14,33), a lui Ilie (1Rg 19,18), a lui David în fața lui Goliat (1Sam 17,16), facem credința noastră mai concretă.

- Trecem de la păcat la adevăratul Dumnezeu, așa cum au făcut locuitorii din Ninive după predica lui Iona.

- Povestiți pe scurt evenimentul, scoțând în evidență logica lui.

- Dumnezeu, ca un tată bun, vrea să-i mântuiască pe toți fiii săi; Iona, ca frate “ipocrit” și rău, vrea pedepsirea și eliminarea celor păcătoși.

4. Exemple

a) Practic, ce trebuie să facem în acest Post Mare pentru a întări renunțările și promisiunile de la botez și a ne pregăti pentru Paști?

- Să ne curățăm de egoismul nostru, să ne rupem de comoditatea noastră, să reducem consumismul nostru… (dați exemple practice).

- Să revenim aproape de Isus, prin studierea cu sârguință a Evangheliei, atenție la ora de religie de la școală, participarea atentă la celebrările liturgice.

- Să ne deschidem inima și brațele spre nevoile celorlalți, făcând câteva sacrificii pentru cei care suferă de foame, boală, singurătate… (Prezentați inițiativele particulare din dieceză sau din parohie pentru Postul Mare).

b) Cenușa pocăinței păstrează în viața noastră focul iubirii lui Dumnezeu.

Un înțelept studia soba de aproape. Focul răspândea în jur lumină vie și căldură.

O fetiță a bătut la ușă, a intrat și a întrebat cu amabilitate:

- Am nevoie de foc ca să încălzesc și casa mea. Domnule, vă rog, îmi puteți da și mie puțin?

- Bine, a răspuns înțeleptul, dar cum pot să-îți dau foc dacă nu ai nimic cu ce să îl duci?

- Pentru aceasta există o soluție, a răspuns fetița, umplându-și mânuțele cu cenușă. În cenușă, focul se păstrează și nu mă arde (R. FRASCISCO).

c) Concluzie

“Prieteni, să-l luăm în serios pe Isus care suferă pentru noi; să-i iubim cu adevărat pe frații care suferă în jurul nostru. Numai așa va sosi și în viețile noastre primăvara Paștelui Domnului”.

O povestioară din secolul al XIII-lea:

Dumnezeu i-a spus lui Moise pe ton de reproș: “Eu, care sunt Dumnezeu, m-am îmbolnăvit. De ce nu ai venit să mă vizitezi?”

“Tu, care ești glorie și perfecțiune, a strigat Moise, ce mister este acesta? Explică-mi, Doamne!”

Dumnezeu a răspuns: “Când am fost bolnav, de ce nu ai venit să te interesezi de mine?”

Moise a replicat: “Doamne, în tine nu există nici o imperfecțiune; cred că nu am înțeles bine, explică-mi aceste cuvinte ale tale”.

Și Dumnezeu i-a răspuns: “Un servitor iubit de-al meu a fost lovit de boală. Eu sunt el. Amintește-ți bine: neglijându-l pe el, m-ai neglijat pe mine, boala lui este boala mea” (JALAL-DIN-RUMMY).

Ritul latin