Start > Ritul latin > A II-a Duminică după Crăciun

A II-a Duminică după Crăciun

6 February 2010
987 afișări

Autor: pr. Pietro Righetto
Copyright: Editura Sapientia
Duminica a II-a după Crăciun (Anul C)

1. Introducere

Un om de știință, în zilele apropiate Crăciunului, a ajuns într-un trib de locuitori primitivi dintr-o insulă îndepărtată din Antile. A fost primit, inexplicabil, cu semnele celei mai mari venerații.

Când a plecat, pe canoea împodobită cu ghirlande de flori și plină cu daruri minunate, a găsit explicația acelei primiri triumfale din partea insularilor. De mulți ani, în timpul Crăciunului, așteptau vizita lui Isus, conform promisiunii făcute strămoșilor lor de un misionar bătrân.

- Tu… ești el, e adevărat? i-a șoptit un sălbatic, care vâslea coborând spre mare.

Să fii confundat cu Isus cred că le-ar plăcea multora dintre noi; și totuși, dacă ne gândim bine, o idee, o imagine oarecare a lui Cristos, trebuie fim capabili să dăm. Nu trebuie oare să împlinim planul tatălui de a face din noi alt Cristos, adică tot atâția fii ai săi? Nu suntem noi ucenicii lui Isus? Și ucenicul nu trebuie să reflecte ceva din Maestrul său: de exemplu, bunătatea și dăruirea pentru alții? Cine intră în contact cu noi poate să-l vadă într-o oarecare măsură pe Isus? Este o datorie pe care am primit-o la botez. Să ne gândim la aceasta în aceste sărbători de Crăciun.

2. Tema

Fiul lui Dumnezeu devine fratele nostru pentru a ne face pe toți fii ai lui Dumnezeu, frați între noi.

3. Mesajul zilei

Isus s-a născut pentru a-i face pe toți oamenii din lume o singură familie, familia lui Dumnezeu.

Isus a venit pentru toți oamenii, este Mântuitorul tuturor.

- Isus s-a născut nu numai pentru păstorii care sunt alături de el, dar și pentru cei de departe, cum sunt magii.

- Isus îi cheamă alături de el pe copii, pe tătici, pe mame, pe tineri și pe bătrâni, pe albi, pe negri și pe galbeni.

- A venit să aducă mântuirea lui Dumnezeu tuturor oamenilor.

“Să te laude popoarele, Dumnezeule,

Să te laude popoarele toate.

Să se cunoască pe pământ calea ta,

Printre toate popoarele, mântuirea ta” (Ps 66).

Dar nu toți sărbătoresc Crăciunul.

- Unii, ca Irod, nu-l doresc pe Isus, nu sărbătoresc la nașterea lui și nu numără anii istoriei de la primul Crăciun.

- Alții chiar nu reușesc să sărbătorească și se mulțumesc cu puțin zgomot și câteva cheltuieli, de multe ori superflue, care sună ca o ofensă adusă celor săraci…

- Ce câștigăm dacă avem toți bradul de Crăciun, dacă acest brad nu ne amintește de Isus: pomul vieții, lumina oamenilor?

- Alții nu sărbătoresc Crăciunul, pentru că nu-l cunosc pe Isus. Multe popoare din lume îl adoră pe Dumnezeu – chiar dacă sub nume diferite – și îl iubesc, poate fără să îl cunoască.

- Multe persoane nu au credință în Isus, dar sunt bune și generoase.

- Cine va putea să le dea bucuria de a-l cunoaște pe Mântuitorul care s-a născut la Betleem, pentru a face din toți oamenii o familie de frați?

Ce să facem?

- Prin cuvânt, trebuie să vestim lumii întregi că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii.

- Prin viață, trebuie să dăm mărturie despre “sensul” omenirii, despre bunătatea Mântuitorului nostru Isus Cristos, fără critici, fără condamnări, cu respect, amabilitate, cu fraternitate.

4. Exemple

a) “Moise, în timpul călătoriei sale prin deșert, întâlnește un păstor și hotărăște să petreacă vreo câteva zile la el, ajutându-l să pască turma. La sfârșitul zilei, vede că păstorul adună laptele cel mai bun într-un vas de lemn și apoi îl duce pe o stâncă îndepărtată.

Moise întreabă:

- La ce este folosit acel lapte?

Păstorul răspunde:

- Este lapte pentru Dumnezeu!

Moise rămâne blocat și nu poate face altceva decât să ceară explicații. Replica păstorului:

- În fiecare seară iau laptele cel mai bun și i-l ofer Domnului meu.

Zâmbind datorită simplității acelui păstor, Moise a insistat:

- Și Dumnezeu îl bea?

- Da, a răspuns păstorul. Dumnezeu bea laptele pe care i-l ofer.

Atunci, Moise simte nevoia de a-l lămuri pe acel prieten și îi explică cum Dumnezeu, fiind spirit pur, nu poate să-și potolească setea cu lapte. Dar păstorul este sigur că laptele din vasul de lemn era luat de Domnul.

În acest moment, provocarea lui Moise devine mai înverșunată; îl invită pe păstor să se ascundă, noaptea, pentru a vedea dacă Dumnezeu vine într-adevăr să bea laptele lui.

În timpul nopții, la lumina lunii, sărmanul păstor observă că o vulpe mică s-a apropiat de stâncă să bea laptele pregătit pentru Dumnezeu.

Dimineață, Moise îl găsește pe păstor deprimat, umilit: este constrâns să-i dea dreptate lui Moise, recunoscând că, într-adevăr, Dumnezeu este spirit pur și nu poate să se hrănească cu lucruri pământești.

Dar într-o viziune, Dumnezeu îi apare lui Moise certându-l:

- Moise, este adevărat că sunt spirit pur; dar am primit întotdeauna cu bucurie laptele pe care mi-l oferea cu intenție dreaptă și cu atâta iubire. Fiind spirit pur, nu am nevoie de lapte; de aceea, fiind Dumnezeu, îl împărțeam cu acea mică vulpe, căreia îi plăcea” (cf. A. BLOON, Scuola di preghiera, Morcelliana).

Acest exemplu ne învață, dragii mei copii, că Pruncul Isus primește darurile tuturor; că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, chiar și de alte religii – chiar dacă nu rămân cu noi la lecția de religie la școală! – și, de aceea, trebuie să ne respectăm și să ne iubim ca frați ai lui Isus, fără să refuzăm un dialog senin cu toți, pentru că probabil vor fi iluminați de adevărul descoperit nouă de Domnul.

b) Domnitorul din Siracuza l-a chemat la sine într-o zi pe filozoful Simonide și l-a întrebat:

- Aud spunându-se atâtea lucruri despre divinitate și deseori diferite unele de altele. Spune-mi tu, care ești înțelept: cine este Dumnezeu?

Filozoful a răspuns:

- O, rege, dă-mi o zi, pentru a mă gândi.

A doua zi, Simonide s-a întors la rege și l-a implorat:

- Mai am nevoie de încă două zile de studiu!

La sfârșitul acestora, s-a întors să-i mai ceară alte, alte zile. Și tot așa. Întrebat de rege, obosit să aștepte, de ce acționează așa, a răspuns:

- O, rege, cu cât mă gândesc mai mult, cu atât Dumnezeu devine mai mare în ochii mei și cu atât reușesc mai puțin să-l înțeleg cu mintea mea!

Ritul latin