Predici

Din revelaţia lui Dumnezeu cunoaştem că Preasfânta Fecioară Maria este Mama lui Dumnezeu – Născătoarea de Dumnezeu. Creştinii au crezut în acest adevăr încă din primele secole ale Bisericii.

Călugăr şi preot din Antiochia, Nestor a fost un mare predicator. În anul 428 patriarhul bizantin Nestorie declară război ereticilor din Biserică. Nestorie a atacat şi expresia de pietate dragă poporului: Maria este Născătoare de Dumnezeu. Această expresie ar fi neglijat faptul că Dumnezeu nu are o mamă şi aspectul omenesc al lui Isus. A afirma că Maria este Născătoarea Omului Isus, dădea naştere altei interpretări eretice, adopţionismul, fapt pentru care propune numirea Mariei Născătoare de Hristos. Poporul şi călugării, susţinători ai pietăţii populare, se opun lui Nestorie, apărând o controversă ce va fi rezolvată în anul 431 la Conciliul din Efes. Mii de oameni aflaţi pe terenul din faţa bazilicii unde se desfăşura Conciliul aşteptau decizia finală a participanţilor. Părinţii Conciliului l-au condamnat pe Nestorie, afirmându-se maternitatea Mariei, care l-a născut pe Isus Hristos, Dumnezeu adevărat şi Om adevărat. Când s-au deschis uşile bisericii şi s-a rostit că Preacurata Fecioară Maria este Mama lui Dumnezeu – Născătoare de Dumnezeu – Theotokos, mii de oameni au început să strige cu voce puternică: “Maria – Mama lui Dumnezeu”. Credincioşii purtau torţe în mâini, aruncau flori şi turnau ulei înmiresmat peste locul pe unde aveau să treacă episcopii. Toată noaptea au putut fi auzite strigăte de bucurie: “Maria, Mama lui Dumnezeu! Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!” Aceasta a fost cu adevărat Ziua Mamei!

Preacurata Fecioară Maria este Mama lui Dumnezeu, ea a conceput şi L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos. În ziua Buneivestiri, Arhanghelul Gabriel, s-a adresat Preacuratei Fecioare: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei… Ai aflat har de la Dumnezeu. Iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Isus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema.» (Luca 1, 28-32). La întrebarea Preacuratei Fecioare Maria: «Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?», îngerul i-a răspuns: «Spiritul Sfânt se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema» (Luca 1, 34-35). Dacă Fiul Preacuratei Fecioare Maria este Fiul lui Dumnezeu, atunci şi Maria este Mama lui Dumnezeu.

Isus Hristos este Dumnezeu şi Om. Fiind Dumnezeu, Hristos este veşnic, ca Om, Isus s-a născut în urmă cu mai mult de două milenii din Maria Fecioară. Dar în Isus Hristos se află numai o singură persoană! În timpul întromenirii, Cuvântul lui Dumnezeu a primit în pântecele Mariei natura umană, care s-a exprimat în unica persoană a lui Hristos-Dumnezeu.

Sfânta Elisabeta, plină de Spirit Sfânt, a salutat-o pe Fecioara Maria cu bucurie spunându-i: «De unde mie aceasta, ca să vină la mine, Mama Domnului meu?» (Luca 1, 43). Demnitatea Preacuratei Fecioare Maria este nemărginită. Ea este “mai onorată decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii”.

Cât de mângâietor este acest mister al credinţei noastre! Atotputernicul Creator a devenit copil. Preasfânta Maria devine Mamă şi rămâne pururi Fecioară. Steaua Dimineţii naşte pe Soarele Dreptăţii, creaţia adăposteşte în sine pe Cel, pe care cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde. Datorită Mamei lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a devenit fratele nostru. Toate privilegiile Preacuratei Fecioare Maria se datorează faptului că ea este Mama Fiului lui Dumnezeu. Bunavestire nu era posibilă fără răspunsul liber dat de Maria: “Fie mie după cuvântul tău!” Maria acceptă deplin misiunea de Mamă şi corăscumpărătoare a neamului omenesc, fiind plină de har, de sfinţenie.

În rugăciunile noastre glorificăm zilnic maternitatea Divină a Preacuratei Fecioare Maria. În rugăciunea Născătoare de Dumnezeu, mărturisim de două ori adevărul despre credinţa creştină, prin care se spune că Preacurata Fecioară Maria este Mama lui Dumnezeu. În scurta rugăciune “Cuvine-se cu adevărat”, este menţionat de patru ori acest adevăr. “Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, pe cea pururea fericită şi preanevinovată şi Mama Dumnezeului nostru, ceea, ce eşti mai onorată decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare, decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea întru adevăr, Născătoare de Dumnezeu te mărim”. Să rostim în rugăciunile noastre şi cuvintele pe care Biserica noastră, le rosteşte în fiecare zi la Ora I canonică: “Cum te vom numi? Ceea ce eşti cu dar dăruită! Cer? Că ai răsărit pe Soarele dreptăţii? Rai? Că ai conceput floarea nestricăciunii? Fecioară? Că ai rămas nestricată. Mamă curată? Că ai avut în sfintele tale braţe Fiu, pe Dumnezeul tuturor. Pe acela roagă-L, să mântuiască sufletele noastre.

Rugăciune

O, Marie, vas al umilinţei, care cuprinzi lumina cunoştinţei adevărate, ce se revarsă asupra noastră, datorită căreia te-ai ridicat mai presus de sine şi prin care te-ai făcut plăcută Veşnicului Părinte, pentru care El, s-a aplecat spre Tine atrăgându-te la El, iubindu-te cu iubirea Sa nespusă. Lumina şi focul iubirii tale alimentat de uleiul umilinţei care te însoţea a atras şi a făcut ca Dumnezeu să vină la Tine.

O, Marie, iubirea mea cea dulce, în tine a fost întipărit Cuvântul, care ne-a învăţat cum să trăim… Privesc la acest Cuvânt întipărit în Tine, însufleţit de dorinţa sfântă a Crucii. Din clipa în care L-ai conceput, ai fost destinată pentru El, iar El a voit moartea pentru mântuirea întregii omeniri, pentru care a şi primit corpul omenesc.

O, Marie, astăzi pământul Tău ne-a oferit pe Mântuitorul nostru… O, Marie, fi binecuvântată între femei… Căci astăzi, ne-ai oferit Fructul pântecelui Tău. Astăzi Dumnezeirea s-a unit şi a pătruns în omenirea noastră atât de puternic, încât niciodată, nimic, nu va mai putea să rupă această unire, nici moartea şi nici nerecunoştinţa noastră. Fii binecuvântată de-a pururi Marie, Regina lumii întregi! Amin. (După Sfânta Ecaterina de Siena)

pr. Ioan Abadi si pr. Alexandru Buzalic Ritul bizantin