Predici

1. Introducere

Sfinţenia este ca apa preţioasă, utilă, umilă, curată.

Obosiţi de drumul lung, Lao-Tse şi tovarăşii săi s-au oprit lângă un izvor de apă limpede. S-au răcorit toţi şi bucuroşi s-au aşezat în jurul maestrului. Cu privirea senină, Lao-Tse a privit îndelung apa curată şi apoi a spus:

- Bunătatea voastră să fie ca apa! Apa este utilă la o mie de lucruri, şi chiar mai mult: curăţă totul şi dă viaţă tuturor.

- Bunătatea voastră să fie ca apa! Apa nu pretinde să ia o formă anume, ci se adaptează senină la fiecare recipient.

- Bunătatea voastră să fie ca apa! Apa caută mereu cu bucurie locul cel mai umil, cel mai de jos.

- Bunătatea voastră să fie ca apa! În plin soare se evaporă şi urcă spre cerul senin.

2. Tema

Sfinţii ne spun că viaţa noastră este divină, veşnică, iubită de Dumnezeu, legată de fraţi în iubire.

3. Mesajul zilei

Biserica este o mare familie care îi îmbrăţişează pe toţi oamenii, din toate timpurile, din toate locurile;

- este o familie în care domneşte iubirea pentru totdeauna;

- este o familie care are copii pe pământ, care merg în credinţă, copii în purgator, care se pregătesc pentru paradis, şi copii în cer, unde trăiesc fericiţi împreună cu Dumnezeu.

Biserica este o mare familie.

- În ea există, este adevărat, mulţi păcătoşi. Dar trebuie cu toţii să fim orgolioşi, pentru că în ea sunt şi mulţi eroi ai bunătăţii care sunt fraţii noştri.

- Noi suntem săraci, dar familia noastră este bogată în virtuţi.

Privindu-i pe sfinţi, ne apar multe gânduri; prezentăm câteva.

- Ne apare în inimă un fel de invidie sfântă, o mare dorinţă de sfinţenie: “Fericiţi cei înfometaţi şi însetaţi de dreptate, pentru că Dumnezeu îi va sătura”.

- Puţină comparaţie cu ei ne impulsionează să devenim mai buni. Sfinţii erau ca noi: puţin buni şi puţin răi; dar, cu ajutorul lui Isus, au devenit eroi ai bunătăţii. Astăzi, aşadar, trebuie să sărbătorim, pentru că Isus este capabil să învingă răul din viaţa noastră, aşa cum l-a învins în viaţa sfinţilor.

- O mare dorinţă de a face binele. Sfinţii au fost mari binefăcători ai omenirii. Gândiţi-vă la câte spitale, şcoli, instituţii, fapte bune au realizat, câte persoane au ajutat cu iubire.

- În sfârşit, ne apare în inimă o mare bucurie. Sfinţii ne vorbesc mai ales despre marea noastră demnitate de copii nemuritori ai lui Dumnezeu! În fiecare dintre noi există puţin pământ, dar şi mult cer de care trebuie să ne bucurăm şi pe care trebuie să îl trăim.

4. Exemple

a) În timpul vizitei la o biserică din Torino, un copil de grădiniţă i-a cerut educatoarei explicaţii cu privire la vitraliile luminoase din biserică, pe care sunt reprezentaţi câţiva sfinţi.

După câteva zile, la sărbătoarea sfinţilor, un preot i-a întrebat pe copiii din clasă care vizitaseră biserica, dacă puteau să îi explice care erau acele persoane pe care le venerează oamenii şi pe care le numesc “sfinţi”. Copilul care ceruse explicaţii cu privire la vitralii s-a ridicat imediat, şi cu siguranţă în glas, a răspuns: “Sunt acelea care ne duc cu gândul la lumină”.

b) “Nu pot sta nici măcar trei minute fără să mă gândesc la Dumnezeu… E ca atunci când conduci o maşină şi ai lângă tine un prieten: te gândeşti la condus şi prietenul nu te tulbură la condus. Dar în timp ce priveşti pe drum, simţi prezenţa prietenului şi acea prezenţă te bucură” (Carlo Carretto).

c) A fost un muzician faimos şi acum voia să îl vadă pe pr. Luigi Guanella.

- Părinte, i-a spus, aş dori să devin un călugăr bun…

- Bine, fiule, a comentat pr. Luigi, fii binevenit!

- Dar nu pot, nu pot, părinte.

- De ce?

- Viitorul mă înspăimântă. Ştiu că un călugăr bun, prin cele trei voturi, se angajează într-un mod tipic să tindă spre perfecţiunea virtuţilor: credinţă, speranţă, dragoste, prudenţă, dreptate, tărie, cumpătare, sărăcie, castitate, ascultare, umilinţă… Cum voi putea trăi toate acestea?

Pr. Luigi, după ce l-a ascultat cu atenţie şi după ce a stat îndelung în tăcere, i-a spus:

- Fiule preaiubit, îţi place muzica?

- Cum să nu, părinte! Îmi place foarte mult… Dar ce vreţi să spuneţi cu aceasta?

- Vreau să spun, a continuat pr. Guanella, că sfinţenia este frumoasă ca muzica. Sfinţenia este armonie: între tine şi Dumnezeu, între tine şi fraţi, între tine şi conştiinţa ta; dar nu o armonie în tăcere, ci cu note diferite, realizată din diferite virtuţi, fără nici o disonanţă. Fiule, un călugăr bun este ca un muzician bun: iubeşte armonia lui Dumnezeu; viaţa lui trebuie să devină o simfonie.

d) Căuta de mulţi ani să afle cum e să fie cu adevărat fericit, căuta să vadă dacă în această lume un om poate fi cu adevărat fericit. Într-o noapte a auzit în vis un glas care i-a spus:

- Când vei ieşi, mergi la treptele bisericii; acolo vei găsi un om care te va învăţa calea bucuriei.

Aşadar, s-a dus şi a găsit un… cerşetor, care nu avea nimic. Îl salută:

- Dumnezeu să vă dea o zi bună!

Cerşetorul a răspuns:

- Împreună cu Domnul nu-mi amintesc să fi avut zile triste!

- Dumnezeu să vă facă într-adevăr fericit!

- Cu Dumnezeu nu am fost niciodată nefericit! a răspuns cerşetorul.

- Explicaţi-mi motivul seninătăţii dumneavoastră, vă rog.

- Eu sunt fericit mereu, pentru că Dumnezeu este cu mine. El poate totul, el ştie totul, el mă iubeşte: eu am fost mereu sigur împreună cu el. Accept cu plăcere totul din mâinile lui, toate jignirile, pentru că ştiu că sunt în mâini bune.

- Şi ce aţi spune dacă Dumnezeu v-ar arunca într-o prăpastie, v-ar lăsa să muriţi şi v-ar arunca în iad?

- Nu aş spune nimic: ştiu că în orice loc aş cădea, vor fi prezente mereu mâinile lui ca să mă prindă; ştiu apoi că nimeni nu mă poate desprinde din braţele lui.

- Cine sunteţi?

- Sunt un fiu al lui Dumnezeu, care merge cu curaj spre împărăţia sa veşnică. Nu mă tem de nimic, nici de moarte, pentru că Isus înviat călătoreşte cu mine!

Omul de ştiinţă a înţeles atunci care era secretul fericirii acelui cerşetor şi a înţeles că era mai bogat şi mai senin decât toţi mai marii pământului (Fericitul Taulero).

e) Dacă consideraţi că este potrivit, programaţi o vizită la cimitir, care să se facă în bucurie senină şi adevărată credinţă în înviere.

pr. Pietro Righetto Ritul latin