Start > Ritul latin > Duminica a XXIX-a de peste an (pentru copii)

Duminica a XXIX-a de peste an (pentru copii)

10 October 2009
1,304 afișări

Autor: pr. Pietro Righetto
Copyright: Editura Sapientia
Duminica a XXIX-a de peste an (Anul B)

1. Introducere

M-am detașat de tot ce aveam și am început totul de la zero. Dacă vrei să fii mare, trăiește în umilință; dacă vrei să fii bogat, trăiește în sobrietate; dacă vrei să fii drept, trăiește animat de dragoste; dacă vrei să fii înțelept, trăiește în adevăr; dacă vrei iubire, dăruiește iubire: aici începe veșnicia! (G. Morandi).

Copiii se ceartă deseori… Și apostolii s-au certat. Fiți atenți la lectura Evangheliei, apoi îmi veți spune motivul.

2. Tema

Cine este cu adevărat creștin? Cine este, într-adevăr, “ucenic al lui Isus”? Ne-o spune însuși Isus: “Cel care vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru, cel care vrea să fie primul între voi să fie slujitorul tuturor”.

3. Mesajul zilei

Visele noastre sunt pentru “când vom fi mari”.

- Când voi fi mare voi fi om de știință, scriitor, astronaut, fotbalist, cântăreț etc.

- Vreau să câștig, să am succes, să fac carieră, să fiu primul la joacă, la bani, la școală etc.

Și apostolii visau locuri de onoare în împărăția lui Isus, atât de mult încât se certau…

În schimb, Isus ce dorea?

- Planul lui era acesta: “Vreau să împlinesc voința Tatălui, vreau să le duc oamenilor iubirea, vreau să mântuiesc omenirea”.

- De aceea, Isus vestește tuturor iubirea, le spală ucenicilor picioarele, se jertfește până la moarte.

În lumea noastră, care nu gândește ca Dumnezeu, la câte titluri se ține cu orgoliu: cavaler, comandant, excelență, eminență, președinte, director.

- Toți vor primele locuri; toți vor să reușească, să facă o carieră, să aibă succes.

- În schimb, Isus, care gândește ca Dumnezeu, la cina de taină, după ce le-a spălat picioarele ucenicilor săi, spune: “Voi mă numiți Învățător și Domn, și bine spuneți, pentru că sunt. Așadar, dacă eu, Domnul și Învățătorul, am spălat picioarele voastre, și voi trebuie să vă spălați picioarele unii altora. V-am dat exemplu ca să mă urmați” (In 13).

Adevăratul creștin, adevăratul ucenic este cel care, asemenea lui Isus, devine slujitor din iubire, până la moarte.

4. Exemple

a) Asemenea lui Isus, creștinul nu alege să primeze.

Un copil se juca “de-a preotul” împreună cu un copil de aceeași vârstă cu el, pe scara casei lui. Totul a mers bine până când micul lui prieten, sătul să fie doar ministrant, a urcat pe o treaptă mai sus și a început să predice.

Copilul “preot” natural l-a certat imediat:

- Doar eu pot predica! Tu nu. Este partea mea. Strici jocul, ești un rău!

Chemată, mama a intervenit și i-a explicat copilului că, pentru a fi primitor, trebuia să îi permită și celuilalt să predice.

În acel moment, copilul s-a îmbufnat puțin, apoi, luminându-se, a urcat pe o treaptă mai sus și a răspuns:

- Bine, el poate continua să predice, dar eu o voi face pe Dumnezeu (B. Ferrero).

b) A deveni mari înseamnă a învăța slujirea.

Părinții tăi conduc o casă, și totuși sunt cei care sacrifică cea mai mare parte a timpului pentru slujirea familiei. Poruncesc pentru a-și îndeplini datoria de slujire.

Abia te născuseși și toți se plecau în fața ta și se puneau în slujba ta. Tu nu câștigai nimic, nu erai bun de nimic, și totuși era suficient ca tu să scoți un scâncet că imediat veneau toți la tine.

Acum ești mare? Cât timp nu contribui la binele familiei tale, ești un copil. A deveni mare și, în calitate de creștin, înseamnă a învăța să slujești cu iubire. De aceea a fost instituit sacramentul Mirului.

Să punem în practică o hotărâre bună: să facem un mic serviciu în casă, în biserică sau în parohie.

Ritul latin