Predici

“Nu este nimeni care sa-si fi lasat; casa, frati, surori, tata sau mama, femeie sau copii, lucruri sau avere, pentru Mine si pentru Evanghelie si care sa nu primesca insutit acum, in viata aceasta plina de prigoniri.” (Mc. 29,30)

Sfanta Evanghellie ne spune ca Isus s-a dus la Marea Galileii ( lacul Ghenezaretului) unde a vazut doua corabii din care pescari coborasera si tocmai isi reparau mrejele, dupa o noapte in care trudisera pe mare si nu au prins nimic. Deodata Isus se urca in corabia lui Simon Petru si-l roaga s-o departeze de la uscat pentru a reusi sa vorbeasca multimilor care l-au urmat.

Dupa ce “saturat”multimile de sfintele invataturi, i-a zis lui Petru sa mearga cu corabia mai in larg si sa mai arunce odata mreaja. Petru ii spune ca toata noaptea s-a trudit si nu a prins nimic, dar totusi la cuvantul Domnului va mai arunca incaodata mreaja. Si, sfanta Evanghelie ne spune ca a prins atata peste incat a umplut amandoua corabiile.

Aceasta minune a infricat pe pescari de fata, care simtind puterile omului din fata lor au inceput sa se teama, intelegand ca numai Dumnezeu a putut sa faca asemenea minune. Iata cum in zadar se trudeste omul bazandu-se numai pe puterea sale ca nu reuseste sa faca nimic daca Dumnezeu nu-l ajuta. Fara ascultare de Dumnezeu si de poruncile lui nu putem face nimic statator.

Multi oameni au inceput-o bine, dar au sfarsit prost pentru ca nu si-au pus nadejdea in Dumnezeu si nu au vrut sa asculte de cuvantul lui, de biserica lui si de ucenicii lui.

Ascultarea lui Petru, nu numai ca l-a facut fericit, ca s-a aflat in prezenta lui Dumnezeu, dar a fost si rasplatit pentru increderea sa in el.

Pentru smerenia si incredere acordata, Isus l-a rasplatit pe Petru si pe prieteni lui facandu-i “pesacri de oameni”, adica facand din acesti oameni simpli cei mai buni si cei mai autorizati propovaduitori ai Evangheliei in toata lumea pagana, umilind pe toti invatati vremurilor de atunci.

Petru, nu numai ca are incredere in cuvantul lui Isus, dar se si supune lui Isus cu toate ca la vremea respectiva el doar banuia ca Dumnezeu este langa el. Dar fiindca Petru avea frica de Dumnezeu in prezenta lui Isus simtea ca-l napadesc toate pacatele, de aceea cel care are frica de Dumnezeu capata intelepciune si afla calea adevarata si dreapta si mai ales se fereste de pacate. In timp ce omul care nu are frica de Dumnezeu nu are nici mila dar nici rusine, facandu-se si pilda rea pentru copii lui.

In acest sens va spun o intamplare cu un tata si fiu care au mers sa fure porumb dintr-un lan. Cand au ajuns la marginea lanului, tatal copilului s-a uitat in dreapta si in stanga, dupa care a vrut sa intre, dar copilul l-a intrebat: “Tata, te-ai uitat in toate partile, dar in sus nu te-ai uitat, sa vezi daca de acolo, unde-i ochiul lui Dumnezeu, ne vede cineva!”

Multe si minunate sunt adevarurile dumnezeestilor Scripturi care fagaduiesc pazitorilor poruncilor rasplata pamanteasca. Iata ce ne transmite Dumnezeu prin prorocul Isaia: “daca veti vrea si Ma veti asculta, bunatatile pamantului veti manca, iar daca nu veti vrea si nu ma veti asculta, sabia va va manca.” Iar imparatul David cand a vorbit despre promisiunea facuta omului drept de Dumnezeu, a spus: “Cu lungime de zile ii voi umple si-i voi arata lui mantuirea mea.” La fel cum si Mantuitorul nostru Isus Cristos a spus: “Nu este nimeni care sa-si fi lasat; casa, frati, surori, tata sau mama, femeie sau copii, lucruri sau avere, pentru Mine si pentru Evanghelie si care sa nu primesca insutit acum, in viata aceasta plina de prigoniri.”

Astfel ca a venit timpul sa ne trezim, sa tragem si noi corabiile la uscat si sa-l urmam pe Isus. Sa urmam sfatul, lasat prin proorocul Isaia, care zice: “sa nu se laude cel intelept cu intelepciunea sa, nici cel puternic cu puterea sa, nici cel bogat cu bogatia sa. Daca vrea cineva sa se laude, sa se laude numai daca ma cunoaste pe mine, ca eu sunt Domnul cel care face mila, judecata si dreptate pe pamant – zice Domnul.” Amin.

pr. Vasile Rob Ritul bizantin