Predici

TEXTUL BIBLIC: Ioan 6,1-15

Isus hrăneşte peste cinci mii de persoane

1 Isus a trecut dincolo de Lacul Tiberiadei, numit şi Marea Galileii. 2 O mare mulţime mergea după el, pentru că văzuse minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.

3-4 Isus s-a suit pe munte şi acolo s-a aşezat împreună cu ucenicii săi1. Paştele, marea sărbătoare a iudeilor, era aproape. 5 Deci ridicându-şi Isus ochii şi văzând că vine către el mulţime mare, a zis către Filip:

- De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceştia?

6 El spunea aceasta numai ca să-l încerce căci el ştia ce avea să facă. 7 Filip i-a răspuns:

- Pâine de două sute de dinari n-ar ajunge ca să ia fiecare câte puţin.

8 Andrei, fratele lui Simon Petru, unul dintre ucenici, i-a zis:

9 – Este aici un băiat care are cinci pâini de orz2 şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâta lume?

10 Isus a zis: Spuneţi oamenilor să se aşeze. Era iarbă multă în acel loc. S-au aşezat deci un număr în care numai bărbaţii erau cam la cinci mii. 11 Atunci Isus a luat pâinile şi, după ce a mulţumit, le-a împărţit celor ce şedeau jos; de asemenea şi din peşti cât a voit fiecare.

12 După ce s-au săturat, a zis ucenicilor săi:

«Adunaţi firimiturile ce au rămas, ca nimic să nu se piardă».

13 Au adunat şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile rămase de la cei care au mâncat din cele cinci pâini de orz. 14 Iar oamenii, văzând minunea pe care a făcut-o Isus, ziceau: «Acesta este într-adevăr profetul care trebuie să vină în lume».

15 Cunoscând Isus că au de gând să vină să-l ia cu sila şi să-l facă rege, s-a retras din nou pe munte, el singur.

_________________________________________________________________________________

1 6,3-4 S-a aşezat: Probabil pentru a învăţa. În perioada lui Isus, învăţătorii învăţau aşezaţi, şi nu stând în picioare.

2 6,9 Pâinea de orz era mâncarea săracilor, deoarece era mai ieftină decât pâine de grâu.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

În această duminică lăsăm Evanghelia după sfântul Marcu şi vom citi timp de cinci duminici Evanghelia după sfântul Ioan.

Dat fiind faptul că Evanghelia după Marcu este cea mai scurtă dintre cele trei evanghelii sinoptice, liturgia Bisericii intercalează aceste texte din Ioan pe care le vom medita. În felul acesta se completează timpul din ciclul B care în mod fundamental are ca protagonist Evanghelia după Marcu.

Relatarea pe care o medităm astăzi este cea care în mod obişnuit este denumită “înmulţirea pâinilor şi peştilor”. Ceea ce este frapant la acest episod este că apare de 6 ori în Noul Testament: de două ori în Matei, de două ori în Marcu, o dată în Luca şi o dată în Ioan (cel pe care-l medităm astăzi). Este clar că acest episod a fost foarte semnificativ pentru primii ucenici ai lui Isus care au voit să-l păstreze în şase locuri din Noul Testament.

Isus a trecut dincolo de Lacul Galileii şi multă lume îl urmează datorită semnelor puternice pe care le-a realizat în mod fundamental îngrijindu-i şi vindecându-i pe cei bolnavi. Apropiindu-se sărbătoarea Paştelui, Isus merge împreună cu ucenicii pe un munte şi văzând marea mulţime care era adunată, în mod retoric îl întreabă pe Filip de unde se poate cumpăra mâncare pentru atâtea persoane. Filip cu simţ de contabil răspunde că e clar că nu sunt bani suficienţi pentru a-i hrăni. În acest moment intră în scenă Andrei care prezintă un băiat care are cinci pâini şi doi peşti, însă ştie clar că acestea sunt absolut insuficienţi pentru a le putea da de mâncare.

Isus porunceşte ca să se aşeze pe iarbă şi luând pâinile şi peştii în mâna sa se roagă în atitudine de aducere de mulţumire şi apoi le împarte mulţimii: cam cinci mii de bărbaţi! Este interesant nu că toţi au mâncat ci că ni se relatează că s-au săturat şi că au umplut douăsprezece coşuri cu firimituri.

Văzând acest semn, toţi cei care au participat îşi dau seama că Isus este realmente “profetul care trebuie să vină în lume”. Însă mulţimea vrea să-l ia cu sila pe Isus ca să-l facă rege. Atunci Isus se îndepărtează de ei, mergând pe munte.

Relatarea are puternice rezonanţe euharistice pe care le vom dezvolta în duminicile viitoare.

Pentru a ţine cont: Evanghelia după Ioan descrie, ca şi ceilalţi evanghelişti, diferite semne puternice ale lui Isus. Însă în timp ce sinopticii le numesc “minuni”, Ioan preferă să le numească “semne” sau “semnale”. În definitiv este acelaşi lucru, în ambele cazuri există ceva superb, însă cuvântul “semn” sau “semnal” invită în mod automat să nu se rămână numai la evenimentul relatat în sine, ci să se descopere în acest eveniment semnul sau semnalul a ceva mai profund pe care Dumnezeu vrea să-l reveleze sau să-l facă cunoscut.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Mt 14,13-21; Mc 6,30-44; Lc 9,10-17.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se poate vedea în Noul Testament introducerea la evanghelia după sfântul Ioan.

Întrebări pentru lectură

- Ce face Isus? Încotro se îndreaptă?

- Ce face mulţimea?

- Pentru ce îl urmează pe Domnul?

- Unde se duce Isus împreună cu ucenicii săi?

- Ce îl întreabă Isus pe Filip?

- De ce îl întreabă?

- Ce îi răspunde Filip?

- Ce-i prezintă Andrei lui Isus?

- Are Andrei o privire optimistă în privinţa celor cinci pâini şi a celor doi peşti pentru atâta mulţime?

- Cine are aceste cinci pâini şi doi peşti?

- Cam câte persoane erau?

- Ce îi spune Isus odată ce l-au prezentat pe băiatul care avea cele cinci pâini şi cei doi peşti?

- Ce face Isus cu pâinile şi peştii?

- Au rămas înfometaţi cei care au participat la acest semn?

- Câte coşuri s-au umplut cu firimituri după ce au mâncat cu toţii şi s-au săturat?

- Ce spun toţi cei care participă la semnul lui Isus?

- Ce face Isus în finalul relatării? De ce se îndepărtează singur pe munte?

2 – MEDITAŢIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditaţie

- Îl urmez pe Isus pe drumurile sale?

- Mă apropii pentru ca să mă vindece şi să-mi cureţe inima de răul păcatului?

- Îl las pe Isus ca să mă întrebe?

- Ce îi răspund? Am o privire foarte “contabilă” cum este aceea a lui Filip sau sunt capabil să am o privire mai încrezătoare ştiind că Isus este acolo?

- Ce implică pentru mine astăzi atitudinea lui Andrei care-l prezintă pe băiatul care are cele cinci pâini şi cei doi peşti însă care nu are încredere în ceea ce Isus poate să facă?

- Sunt ca acest băiat care-i prezintă lui Isus puţinul pe care-l are pentru ca Domnul să facă semnul?

- Care sunt astăzi cele cinci pâini ale mele şi cei doi peşti ai mei?

- Sunt dispus să-i ofer lui Isus “cele cinci pâini ale mele şi cei doi peşti ai mei”?

- Mă las hrănit de prezenţa lui Isus până la săturare?

- În ce manieră mă “hrăneşte” Isus astăzi?

- Are impact asupra mea supraabundenţa lui Dumnezeu care hrăneşte şi satură în totalitate?

- Descopăr că Isus este realmente “profetul care trebuie să vină în lume”, adică Mesia lui Dumnezeu?

- Cad în ispita de a face din Dumnezeu un “mesia rege la îndemâna mea”, numai în perspectivă umană, socială şi politică?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Dat fiind faptul că astăzi medităm despre semnul celor cinci pâini şi al celor doi peşti, vă propun pentru rugăciune câteva gânduri despre simbologia peştelui ca semn de identificare a creştinismului.

Sunt multe simboluri care de la începuturile creştinismului s-au folosit pentru a-i distinge pe membrii săi şi care de-a lungul timpului au avut o acceptare mai mare sau mai mică. Astăzi simbolul prin excelenţă pentru creştin este crucea, însă nu întotdeauna a fost cel mai răspândit.

În primele comunităţi simbolul peştelui era foarte acceptat şi semnificaţia sa era înţeleasă de toţi şi, dat fiind faptul că grafia sa este simplă, era folosit inclusiv pentru a cunoaşte şi însufleţi credinţa membrilor săi în timp de persecuţia care exista, făcând doar câteva linii simple.

Semnificaţia mai extinsă a peştelui ca simbol este cuvântul său grecesc: “IChThUS” ale cărui litere reprezintă iniţialele frazei: “Iesous Christos Theou Uios Soter”, care înseamnă: Iesous = Isus; Christos = Cristos; Theou = Dumnezeu; Uios = Fiu; Soter = Mântuitor. Semnificaţia completă: “Isus, Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitor”.

Era, deci, o autentică mărturisire de credinţă, cu un mare conţinut, în divinitatea şi mesianitatea lui Isus, motiv pentru care îl adorau şi erau dispuşi să-şi dea viaţa pentru el. De aceea simbolul ca şi cripticul apar foarte des în catacombe. Nu era vorba numai de un semn de identitate, era ceva care mergea dincolo de simpla grafie.

Să ţine cont de aceste elemente care îmbogăţesc reflecţia noastră şi textul nostru de rugăciune cu acest text din Ioan unde se vorbeşte despre pâini şi despre peşti.

4 – CONTEMPLAŢIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a contempla relatarea vă propun să luăm oferirea celor cinci pâini şi a celor doi peşti:

- Isuse îţi ofer cele cinci pâini şi cei doi peşti ai micimii mele.

- Isuse îţi ofer cele cinci pâini şi cei doi peşti ai vieţii mele umile.

- Isuse îţi ofer cele cinci pâini şi cei doi peşti ai temerilor şi slăbiciunilor mele.

- Isuse îţi ofer cele cinci pâini şi cei doi peşti ai…

- Isuse îţi ofer cele cinci pâini şi cei doi peşti ai…

5 – ACŢIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propunere personală

- Să măresc atitudinea de oferire în diferitele circumstanţe ale vieţii mele. Să-i ofer lui Dumnezeu puţinul sau multul, binele şi inclusiv răul pentru ca El să-l primească şi să-l transforme.

Ca Domnul să poată face “semnul” în viaţa mea.

Propunere comunitară

- Dialogaţi în grupul tău cu privire la tipurile de “foame” pe care le au tinerii astăzi: pâine spirituală, pâine materială, pâine de afecţiune, pâine de cultură, pâine de sens pentru viaţa lor… Ce putem face în manieră simplă şi precisă pentru “a sătura” aceste tipuri de foame?

FSC Ritul latin