Start > Ritul latin > A III-a Duminică după Paști (pentru copii)

A III-a Duminică după Paști (pentru copii)

17 April 2009
704 afișări

Autor: pr. Pietro Righetto
Copyright: Editura Sapientia
Duminica a III-a după Paște (Anul B)

1. Introducere

O nobilă doamnă s-a plâns într-o zi în glumă parohului ei, om foarte dinamic și bun.

- Părinte, i-a spus ea, nu vi se pare că Liturghia pe care o celebrați duminica este prea lungă?

Preotul, zâmbind, i-a răspuns astfel:

- Doamnă, Liturghia pe care o celebrez eu este prea lungă, sau evlavia dumneavoastră este prea scurtă?

2. Tema

În fiecare duminică celebrăm Paștele mai ales prin Euharistie. Isus înviat face din jertfa sa și, împreună cu noi, un imn de mulțumire și de laudă adusă Tatălui, în timp ce ni se dăruiește ca hrană spirituală. Noi, în afară de unirea cu Cristos în aducerea de mulțumire și de hrănirea cu el și îmbogățirea în har, trebuie să ne dăruim lui și fraților.

3. Mesajul zilei

Este frumos să mâncăm toți împreună, uniți în familie, unde există iubire, respect, slujire reciprocă și plină de bucurie.

- Dar mai sunt și familii în care părinții probabil că nu se sacrifică, nu lucrează… atunci nu este pâine, nu există iubire!

Evanghelia de astăzi ne spune că Isus înviat mănâncă cu apostolii săi.

- Isus înviat este la masă cu noi în fiecare duminică. În fiecare duminică se reînnoiește pentru noi episodul din Emaus.

- Isus vrea să ne hrănească inima cu iubirea sa; sufletul nostru cu învățătura sa; vrea să ne facă să creștem frângându-și viața asemenea pâinii, ca să trăim și să beneficiem din belșug de viața sa divină.

Cum ne comportăm în fața acestor daruri?

- Unii nu vin la Euharistie, alții nu sunt atenți: nu se roagă, nu cântă, nu îl primesc pe Isus.

- Dar noi cum ne comportăm? Cum ar trebui să remediem?

Exemplificare liturgică

- Duminica este ziua Euharistiei. Ce înseamnă?

- Încă de la origini, Biserica a sfințit ziua Domnului prin celebrarea “frângerii pâinii”, prin proclamarea cuvântului lui Dumnezeu și prin fapte de caritate. Exemplul îl primiseră de la Învățător. În aceeași zi în care a înviat, el le-a frânt pâinea ucenicilor din Emaus, după ce, prin prezența și cuvântul său, îi ușurase de-a lungul drumului, explicându-le Scripturile… De atunci, Biserica a sfințit mereu ziua Domnului prin Euharistie…

- Dar cum să “sfințim” într-adevăr această zi?

- Așa cum boabele de grâu, măcinate, frământate, formează o singură pâine; așa cum boabele de struguri, zdrobite, formează un singur vin; așa cum cărămizile și coloanele, prinse în ciment, formează o singură biserică… la fel, toți membrii parohiei, mici și mari – suspendându-și munca zilnică – se adună în fiecare duminică într-o singură “adunare” (biserică, trup), într-o singură inimă și un singur suflet, ca o singură familie de fii ai lui Dumnezeu, pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu și, împreună cu Cristos, să îl laude pe Domnul, participând deplin la celebrarea euharistică.

- După ce a făcut toate acestea în biserică, nu mai este nimic de făcut? Foarte mult. Dacă, ieșit din biserică, nu încerci să îl imiți pe Isus, să faci din viața ta un dar, să iubești și să îi slujești pe ceilalți chiar și prin sacrificiu, ce valoare a avut pentru noi Liturghia?

4. Exemple

Câteva exemple utile pentru a educa la “împărtășire”, la Biserică și la viață:

a) S-a întâmplat în anul 304 în Abitinia, Africa Septentrională. În acel oraș, în ciuda interdicției imperiale, într-o duminică, un grup de creștini s-a adunat în casa unui preot numit Felix, pentru Liturghie. Urmăriți, surprinși, întemnițați, toți au fost condamnați la moarte; erau patruzeci și patru.

Actele autentice ale procesului, ajunse până la noi, reproduc răspunsul unanim pe care cei patruzeci și patru, unul câte unul, l-au dat judecătorului ce îi întreba motivul pentru care au îndrăznit să încalce legea împăratului Dioclețian.

Iată cuvintele lor: “Pentru că duminica nu putem face altceva decât să celebrăm Euharistia”.

b) Într-o zi, sfânta Tereza de Avila, în timp ce se ducea la Liturghie, a fost oprită de o bolnavă. Pentru că întârzia cu mângâierea ei, surorile care erau cu ea au insistat:

- Soră, grăbiți-vă, altfel pierdem Liturghia.

Și sfânta a răspuns:

- Liturghia este importantă, fiicele mele, dar înainte de ea, să ne gândim să o ajutăm pe această soră a noastră. Amintiți-vă mereu că cel mai bun mod de a ne pregăti pentru a participa la Liturghie este practicarea carității!

O duminică fără Euharistie, o duminică fără iubire, ce fel de duminică mai este?

c) Într-o zi, un industriaș bogat s-a dus să se sfătuiască cu o călugăriță de clauzură. Era hotărât să facă cu bogățiile sale ceea ce îi va arăta Domnul, chiar să vândă totul și să dea săracilor, dacă i-ar fi cerut aceasta. Sora a cerut timp pentru rugăciune și, când s-a întors bogatul pentru a primi răspunsul, i-a spus: “Atunci, mergi și deschide o altă fabrică și dă-le de lucru și altor muncitori!” Și așa a făcut (R. Cantalamesa).

Ritul latin