Predici

1. Introducere

Aşa cum Isus a adus bucuria învierii prin cruce, la fel şi pentru noi astăzi, crucea trăită cu iubire, asemenea lui Isus, ne dă puţină viaţă mai frumoasă, un tezaur pentru cer.

Sfântul Grigore cel Mare povesteşte acest fapt care i s-a întâmplat când era secretar la curtea din Constantinopol.

Tânărul împărat Tiberiu al II-lea, trecând într-o zi de-a lungul unui coridor strâmt şi întunecat din palatul său, a văzut pe pământ o bucată de marmură pe care era sculptată o cruce. Din respect, nu a vrut să o calce şi, pentru că ceilalţi nu făceau la fel, a cerut să fie scoasă. Dar sub prima bucată s-a găsit o a doua, şi pe aceasta fiind sculptată o cruce. Apoi o a treia, apoi o a patra… toate cu semnul morţii lui Isus. În sfârşit, de sub a şaptea a apărut o lumină mare: un tezaur foarte bogat (Chautrel).

Se aude sunetul sirenei… Este Crucea roşie. Semnificaţia şi utilitatea Crucii roşii. Există o “cruce roşie” şi un medic de “urgenţe” şi pentru suflet…

2. Tema

Cel care crede în Isus răstignit şi se încrede în iubirea sa dobândeşte o viaţă care durează veşnic

3. Mesajul zilei

Dumnezeu ne-a oferit multe daruri, dar unul este cel mai mare dintre toate: care? (Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât l-a dat pe Fiul său unul-născut, pentru ca oricine crede în el să nu moară, ci să aibă viaţă veşnică).

Cel care crede în Isus are viaţă veşnică.

- Isus nu este numai asemănător unui medic bun, care ne tratează şi ne vindecă atât cât poate. Dar la sfârşit vine moartea. Isus nu este nici doar ca un simbol al şarpelui, înălţat de Moise în deşert, ca punct de urgenţe împotriva muşcăturilor şerpilor.

- Isus este adevăratul Mântuitor: ne eliberează de tot răul şi ne dă o viaţă divină şi nemuritoare.

Cel care crede în Isus merge în lumină.

- Viaţa creştină este ca o a doua venire la lumină (Aminteşte Botezul!) Isus, prin evanghelia sa este lumină, dar mulţi preferă să trăiască în întuneric, ca să nu se vadă faptele lor rele.

- Ferice de noi, care în botez am primit lumina credinţei: am fost iluminaţi. Să trăim în lumina binelui. Să trăim în lumina lui Isus.

Să îi mulţumim lui Isus care, murind, a distrus moartea; înviind, ne-a redat viaţa. Crucea lui Isus devine pentru noi adevăratul pom al vieţii, farul luminos al marelui mister pascal.

4. Exemple

a) “6 aprilie 1252. Dominicanul pr. Pietro da Verona, prior al conventului din Como, se îndrepta spre Milano. Este mereu în călătorie, îşi petrece toată viaţa în apărarea doctrinei creştine, cum este învăţată de Biserică şi cu exactitate este rezumată în “Crezul” apostolilor.

Cei care doresc moartea lui sunt mulţi. Ghibelinii nu pot suporta ataşamentul lui faţă de papa; catarii şi maniheii nu fac faţă în disputele cu el.

În pădurea din Farga, aproape de Seveso, în Brianza, printre tufişuri îl aşteaptă un sicar. Când a trecut fidelul ucenic al sfântul Dominic, o lovitură de bâtă îi zdrobeşte capul. Pr. Pietro din Verona cade la pământ, recitând tot mai lent “Crezul”. Apoi, pentru a sigila fidelitatea sa faţă de doctrina lui Cristos, înmoaie degetul arătător în rana de la cap şi scrie pe pământ cu sângele său: “Cred!” Apoi a murit.

Dacă ai ocazia să treci prin Milano, du-te în S. Eustorgio. Vei găsi relicviile sale, venerate într-o arcă foarte frumoasă, care dă mărturie tuturor că barca lui Petru trece, e drept, prin furtuni, dar nu se scufundă”.

b) “Fiul omului a venit ca să îşi dea viaţa ca preţ de răscumpărare pentru mulţi” (Mc 10,45).

23 septembrie 1943. O perioadă lungă, tristă, de război, este pe punctul de a se încheia. Salvo D’Aquisto, 23 ani, vice-brigadier al carabinierilor, este în slujba cazărmii din Torrimpietra, aproape de Roma. De câteva zile, un corp de armată german s-a stabilit în Torre di Palidoro.

Salvo nu îi urăşte pe germani.

- Sunt ca şi noi, se gândea el, se supun unui ordin. Dacă ar putea, s-ar întoarce acasă!

Dar în acea noapte, în Torre explodează o bombă. Un soldat german moare; alţi doi sunt răniţi. Reacţia este imediată:

- Ori este găsit vinovatul, ori vor fi represalii! Ies pe câmp, trec pe străzi: arestează, la întâmplare, 22 de persoane. Le urcă într-un camion; le duc la Palidoro pentru a fi împuşcate.

Vice-brigadierul aleargă, încearcă să îi încurajeze pe ostatici. Apoi îl cheamă pe un maior german; încearcă inutil să îl convingă să îi elibereze. Atunci, într-o clipă, Salvo ia o decizie eroică: este nevinovat, dar declară:

- Eu am pus bomba! Eu sunt responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat. Ostaticii sunt eliberaţi.

Salvo moare, sub rafala de mitralieră, în aceeaşi dimineaţă de septembrie. Cei 23 de ani ai lui pentru salvarea a 22 de vieţi.

c) Exemplificare liturgică: încredinţarea evangheliilor şi a crezului.

În vechime, Postul Mare era timpul în care se pregăteau catecumenii, adică cei care doreau să devină creştini, să primească botezul. Noi, dragii mei, am primit cu toţii botezul de mici, pe când eram încă inconştienţi; dar acum, când am devenit mari, suntem invitaţi să devenim tot mai conştienţi de ceea ce au făcut părinţii şi naşii în locul nostru. De aceea, astăzi trebuie să vă spun un lucru foarte important: pentru a fi adevăraţi creştini, trebuie să spunem şi să profesăm Crezul.

- Cândva episcopul, încredinţându-le catecumenilor Crezul (compendiu al Evangheliilor), le spunea celor care voiau să devină creştini: “A sosit momentul solemn pentru a deschide în faţa voastră, fii preaiubiţi, Sfintele Evanghelii!” (arătaţi-le).

- Evangheliile sunt patru, aşa cum patru sunt părţile lumii, cărora le sunt destinate, dar formează o singură veste frumoasă, cea a lui Isus Mântuitorul. Au fost scrise de patru bărbaţi, inspiraţi de Duhul Sfânt, fiecare cu acelaşi mesaj minunat de mântuire, dar cu caracteristici diferite. De aceea, fiecăruia dintre ei tradiţia le-a încredinţat câte un simbol.

- Evanghelistul Matei este reprezentat de un om: el începe cu genealogia umană (= enumerarea strămoşilor) a lui Isus, din neamul lui David, Mesia în care se vor realiza toate profeţiile din vechime.

- Evanghelistul Marcu este reprezentat de un leu: el începe povestirea sa din deşert şi descrie puterea regală a iubirii lui Isus, adevăratul Mesia.

- Evanghelistul Luca este reprezentat de un bou: el începe vorbind despre preoţi care sacrificau animale în templu şi îl descrie pe Isus ca victimă nepătată pentru păcatele noastre.

- Evanghelistul Ioan este reprezentat de un vultur: el se ridica spre ceruri, mărturisind clar că Isus este Fiul lui Dumnezeu.

- Fiecare simbol are aripi, pentru a indica faptul că Evanghelia trebuie să ajungă în toate părţile lumii… (Pentru a face mai plastică învăţătura, arătaţi simbolurile celor patru evanghelişti, care se află în toate bisericile).

- Ei bine, fiii mei, bogata învăţătură a celor patru evanghelii a fost rezumată de Biserică într-o mică rugăciune, pe care voi trebuie să o cunoaşteţi, să vă placă să o păziţi şi să o profesaţi chiar cu preţul vieţii. Iată că vă încredinţez Evangheliile şi Crezul.

Citirea Evangheliilor trebuie să fie pentru un creştin o adevărată exigenţă a duhului.

Să vedem acum dacă cunoaştem şi înţelegem bine toate cuvintele din Crez (explicaţi, folosindu-vă de maieutică, expresiile cele mai dificile din formula scurtă a Crezului).

pr. Pietro Righetto Ritul latin