Praznicul Na演erii Maicii Domnului
Autor: pr. Visarion Iugulescu
Copyright: IerodiaconVisarion.ro
Na演erea Preacuratei Fecioare Maria
Na演erea ta de Dumnezeu N綼c綟oare Fecioar�, bucurie a vestit la toat� lumea (Tropar)
Fra�i cre演ini,
Ziua na演erii fiilor lui Adam 槐 a Evei, era socotit� ca o zi de triste-�e pentru cei ce se n蒪teau 槐 nu de bucurie fiindc� erau ni演e fii ai m滱iei, ai p綷atului 槐 chiar vr綝ma槐 a lui Dumnezeu. Erau socoti槐 pieirii 槐 mo演enitori ai blestemului Dumnezeiesc, c綷i p滱� la M滱tuitorul toat� lumea mergea 螽 iad, 槐 buni 槐 r緅. Cu na演erea Fecioarei Maria, au 螽ceput s� se iveasc� zorile de ziu�, s� treac� noaptea aceasta de 螽tuneric 槐 s� se a演epte soarele drept裻ii care va lumina lumea 槐 o va r綼cump綖a din blestemul cel greu 螽 care c罳use.
Iat� de ce na演erea Sf. Fecioare Maria este un eveniment mare de bucurie pentru neamul omenesc. Pe aceast� Fecioar� o a演eptau prooroci, patriarhi vechiului Testament 槐 tot neamul omenesc. 姲p綖atul Solomon 螽ainte de na演erea Sf. Fecioare cu mul�i ani o veste演e cu duhul zic滱d: “Cine este aceast� fericit� f綯tur� care se ive演e 螽 calea vie�ii cu at漮ea haruri? Ea este str緄ucitoare ca zorile unei frumoase zile, pl綷ut� ca luna 槐 aleas� ca soarele. Este puternic� 槐 螽frico箝toare, ca armatele a榷zate 螽 linie de b綟aie c綖ora nimeni nu le poate sta 螸potriv�”.
姷tr-adev綖, Sf. Fecioar� este 螽frico箝toare pentru iad, c綷i s-a n綼cut ca s� zdrobeasc� capul 榮rpelui diavol 槐 s� se distrug� 螸p綖裻ia p綷atelor.Dar pe c漮 este de 螽frico箝toare pentru diavoli, pe at漮 este de m滱g毃etoare pentru s綖manii oameni afunda�i p滱� atunci 螽 螽tuneric, 螽 sclavie 槐 idolatrie. Ea se na演e ca s� devin� maic� a M滱tuitorului, a Fiului lui Dumnezeu. Se na演e pentru a lucra m滱tuirea neamului omenesc, pentru a fi Regina 槐 螸p綖綟easa cerului 槐 a p緆滱tului.
O, c漮 este de sl綮it� Na演erea Sfintei Fecioare Maria! Dumnezeu – Tat緄 蹎i pune toat� bun綮oin�a. Dumnezeu – Fiul vede mai 螽ainte 螽 ea pe Maica Sa iubit�, iar Dumnezeu-Sf. Duh se odihne演e 螽 ea 槐 o umbre演e ca pe o Fecioar� 槐 mam� sf滱t� f綖� de prihan�. 姷gerii sl綮esc cu c滱t綖ii de bucurie 槐 se lumineaz� prin venirea ei 螽 lume. Leag緋ul Sf. Fecioare Maria a fost 螽conjurat de smerenia cea mai ad滱c� 槐 de s綖綷ia cea mai des綮漷槐t�. Ea trebuia s� distrug� p綷atul m滱driei care se 螽r緂綷inase ad滱c 螽 inima omului. Prin exemplu ei a ar綟at lumii c� smerenia 槐 s綖綷ia vor umple de daruri cere演i pe cei ce urmeaz�. Asculta�i acum cum scrie Sf. Scriptur� despre na演erea Preacuratei Fecioare Maria.
In Palestina era un om cu numele Ioachim, care avea o so�ie ce op chema Ana. Am滱doi erau de neam mare, 螸p綖綟esc 槐 arhieresc, plini de bun綟ate 槐 de milostenii. Erau smeri�ii 槐 evlavio槐, nelipsind de la biseric�, unde aduceau lui Dumnezeu Jertfe 槐 mul�umiri pentru binefacerile primite. Erau 螽s� foarte m殠ni�i, c綷i ajunseser� la ad滱ci b綟r滱e�i 槐 nu aveau nici un copil.
姷 vremea aceea cei care nu aveau copii erau socoti�i ca lep緂a�i de Dumnezeu 槐 de aceea erau dispre�ui�i, iar ceilal�i nu primeau nimic din m滱a lor. La biseric� ei trebuiau s� stea mai 螽 urm� 槐 c滱d aduceau jertfe la altar ei erau ultimii.
姷tr-una din zile fiind s綖b綟oare mare la evrei, s-au dus la biseric� 槐 Ioachim cu so�ia lui. Din r潎n� pentru Dumnezeu, au 螽dr罳nit s� aduc� jertf� 螽aintea celorlal�i. Preotul s-a m滱iat foarte tare 槐 i-a 螽fruntat cu cuvinte aspre. Ioachim 槐 Ana au ie槐t afar� ru槐na�i 槐 merg滱d spre cas� b綟r滱ul Ioachim spuse femeii sale: “Pe mine nu m� mai trage inima s� merg 螽 casa mea, pentru c� suntem urgisi�i de Dumnezeu 槐 de oameni. Du-te tu singur� 槐 d� milostenie la s綖aci, f� rug綷iuni, iar eu m� duc 螽 munte la pe演er� acolo voi posti 槐 voi ruga pe Dumnezeu cu lacrimi, s� se milostiveasc� spre noi 槐 s� ne d綖uiasc� 槐 nou� un copil.”
Desp綖�indu-se unul de altul, Ana s-a dus acas�, a intrat 螽 gr緂in� 槐 螽genunchind se ruga lui Dumnezeu zic滱d: “Doamne Atot�iitorule, cela ce numai cu cuv滱tul T綦 ai f綷ut cerul 槐 p緆滱tul 槐 toate c漮e se v緂; Cela ce ai zis f綯turilor Tale s� creasc� 槐 s� se 螽mul�easc� Cela ce ai binecuv滱tat pe Sarra so�ia lui Avraam 槐 la b綟r滱e�e a n綼cut pe Isac; d�-mi Doamne 槐 mie road� p滱tecelui meu ca s� scap de ocara oamenilor 槐 f緁緂uiesc c� ce voi na演e, fie fat� fie b緅at, 螿 voi d綖ui cu toat� inima s� slujeasc� 溮e toat� via�a 螽 biserica Ta cea sf滱t�.”
Ioachim, b綖batul ei , se ruga 螽 acela槐 timp sus 螽 munte petrec滱d 螽 lacrimi 槐 post. V罳滱d Dumnezeu suspinele celor doi b綟r滱i, a trimis pe arhanghelul Gavriil acolo 螽 munte la Ioachim care i-a zis: “Bucur�-te Ioachime 槐 te vesele演e; eu sunt 螽gerul lui Dumnezeu, Gavriil, 槐 am venit la tine s�-�i spun c� vei avea o fecioar�, care va na演e 螽 fecioria sa pe 姲p綖atul lumii. Las� sup綖area 槐 mergi vesel acas� c� a auzit dumnezeu rug綷iunile tale.” Acestea zic滱d 螽gerul s-a dus 槐 la Ana spun滱du-i 槐 ei acelea槐 cuvinte.
Dup� ce a auzit cuv滱tul 螽gerului, Ioachim s-a dus acas� unde a aflat-o 槐 pe Ana vesel�, iar dup� nou� luni aceasta a n綼cut o feti�� frumoas�, 槐 sf滱t�, prin 螸preunare fireasc�, dar care era rodul postului, al lacrimilor, milosteniilor 槐 rug綷iunilor.
姷 acea vreme evreii aveau obicei s� cheme preo�ii a opta zi dup� na演ere ca s� pun� nume pruncului. A榮 au f綷ut 槐 Ioachim 槐 Ana 槐 au botezat-o pe fiica lor Maria ce se t滎cuie演e 姲p綖綟eas�. 姷 limbajul elinesc aceasta 螽seamn� izb綮itoare – va izb綮i deci neamul omenesc din ghearele diavolului 槐 din muncile iadului.
Acest praznic 螿 s綖b綟orim noi ast罳i fra�i cre演ini, aceast� tain� o prea m綖im. L綦d緆 pe Ioachim 槐 pe Ana, p綖in�ii Maicii Domnului. Pe c漮 au fost de sup綖a�i, pe at漮 de mult i-a bucurat Dumnezeu, d綖uindu-le pe cea mai aleas� dintre toate neamurile, pe cea care a 螸p綷at cerul cu p緆滱tul , pe Dumnezeu cu oamenii. De aceea Sf滱ta Biseric� c滱t� cu mare glas troparul na演erii sale zic滱d: “Na演erea ta de Dumnezeu N綼c綟oare Fecioar�, bucurie a vestit la toat� lumea; c� din tine a r綼綖it Soarele drept裻ii, Hristos Dumnezeul nostru. 波 dezleg滱d blestemul a dat binecuv滱tare 槐 stric滱d moartea ne-a d綖uit nou� via�� ve槃ic�.”
姷tr-adev綖, n綼c滱du-se 螽 Nazareth Sf滱ta Fecioar�, s-a vestit sf漷槐tul trist al nop�ii p綷atului 槐 s-au ivit zorile unei zile luminoase. 泱im cu to�ii c� atunci c滱d se revars� zorile dimine�ii toat� firea se bucur�. Sf滱ta Fecioar� vestea sf漷槐tul relelor noastre, vestea oamenilor sosirea zilei 螽 care va str緄uci soarele drept裻ii care va veni s� lumineze lumea.
Fecioara Maria este asem緋at� cu luna care este mai str緄ucitoare dec漮 toate stelele 槐 care 蹎i 螸prumut� str緄ucirea de la soare 槐 lumineaz� 螽 timpul nop�ii. Iisus – adev綖atul soare nu se ar綟ase 螽c�, dar Maria 螿 veste演e 槐 螽tunericul de care era p綟runs� omenirea 螽cepe a se risipi. Prin minunata str緄ucire a virtu�ilor sale ea este asem緋at� chiar cu soarele 螽su槐, mai ales c� str緄uce演e ca un soare 螽tre noi 槐 Dumnezeu. Iat� despre cine zicea Solomon 螸p綖atul: “Cine este aceasta care se ive演e ca zorile, frumoas� 槐 aleas� ca soarele?”
Dar na演erea Sfintei Fecioare Maria a adus o mare dezn緂ejde demonilor din iad, produc滱d 螽tristare lui lucifer 槐 螽gerilor lui. Prin na演erea ei s-a 螸plinit cuv滱tul lui Dumnezeu pe care 螿 spusese 榮rpelui 螽榷l綟or 螽 rai: “Du榦緋ie voi pune 螽tre tine 槐 femeie, 螽tre s緆滱�a ta 槐 螽tre s緆滱�a ei. Aceasta va zdrobi capul t綦.” 姷tr-adev綖, prin na演erea Fecioarei Maria diavolul a suferit groaz� mare, de aceea Sf. Biseric� cu mare dreptate a or滱duit s� prosl綮im amintirea acestei s綖b綟ori 槐 s� ne bucur緆 槐 noi 螸preun� ci proorocii, 螽gerii 槐 to�i sfin�ii.
Iat� de ce iubi�i cre演ini, suntem datori s� urm緆 pilda vie�ii 槐 credin�ei Fecioarei Maria. Dac� ast罳i Sf. Fecioar� st� pe tron str緄ucit 槐 s-a 螽緄�at mai presus dec漮 to�i 螽gerii, aceasta se datore演e sfin�eniei, virtu�ile ei 槐 grijii pe care a avut-o s� rodeasc� darurile primite de la Dumnezeu.
Dar noi ce facem cu harurile primite la botez, atunci c滱d am devenit mo演enitori ai 螸p綖裻iei cerurilor? Avem noi grij� s� facem fapte de credin��, de n緂ejde, de dragoste, sau am 螽gropat talantul? Ne interes緆 noi cum s� practic緆 via�a cre演in�, sfin�enia, umilin�a, cur裻ia, r綧darea, milostenia 槐 toate celelalte dup� care ne cunoa演em c� suntem fii Lui?
Dup� cum observ緆 螽 lume, 螽tuneric mare domne演e 螽 inima, mintea 槐 via�a oamenilor, c綷i 螽 螽tuneric sufletesc 槐 trupesc se z緆islesc 槐 se nasc oamenii pe p緆滱t. De槐 se nasc din p綖in�i cre演ini, copii sunt z緆isli�i 螽 p綷ate de desfr滱are, 槐 cad cu totul din harul virtu�ilor, c綷i dup� ce inii au tr緅t necununa�i, f綖� binecuv滱tarea lui Dumnezeu 螽 biseric�, nu �in socoteal� de posturi, de s綖b綟ori 槐 nu respecte legile dreptei credin�e, 槐 nici chiar legile medicinii ca s� se poat� na演e ceva bun pe fa�a p緆滱tului.
Se str緂uiesc oamenii pentru copii lor s� le fac� condi�ii bune 螽 copii 螽 p綷ate. Vai via�a aceasta, dar nu 螽deplinesc ce este mai important. Din 演iin�� sau ne演iin�� dispre�uiesc legile credin�ei 槐 螽 timpul be�iei 槐 al chefurilor blestemate, z緆islesc de ei, c� vor avea de suferit 槐 vor deveni o mare povar� pe capul p綖in�ilor mai t漷ziu 槐 chiar al societ裻ii 螽tregi. De aceea 蟊 auzim pe mul�i tineri pl滱g滱du-se, c� ar dori 槐 ei s� fie mai buni, s� nu mai fac� rele, s� se poat� ruga 槐 s� iubeasc� biserica, dar nu pot. Pe mul�i 蟊 auzi zic滱d: “Parc� e cineva care nu m� las� 槐 m� 螸pinge s� fac r綦.”
Da, 螽tr-adev綖 exist� cineva care nu-i las� 槐 acest cineva este diavolul. S緆滱�a de la el s-a z緆islit odat� cu ei 螽 timpul poftelor p綷綟oase al tr緅rii f綖� s� se �in� seama de legile lui Dumnezeu. Atunci a 螽ceput diavolul s� ia 螽 st綯滱ire 螽cetul cu 螽cetul sufletul 槐 trupul omenesc 槐 cu c漮 s-a tr緅t mai mult 螽 p綷ate, cu at漮 a prins 槐 el r緂綷ini mai ad滱ci, de aceea mul�i nu mai au putere s� se ridice din mocirla p綷atelor.
Iat� de ce tinerii trebuie s� se fereasc� de orice primejdie sufleteasc�, fiindc� majoritatea au fost z緆isli�i 槐 crescu�i 螽 gusturile lumii 槐 a pl綷erilor ei p綷綟oase, iar acum e greu s� le cerem ca s� se ocupe cu lucruri serioase. Mil�i i-au 螽 r滻 religia 槐 vorbesc cu dispre� de slujitorii biserici. Foarte pu�ini din cei distru槐 complet suflete演e 槐 trupe演e mai 螽cearc� un loc de salvare.
Prin urmare fra�i cre演ini, vedem cum p綖in�ii sunt cei dint毃 care calc� 螽 picioare legile lui Dumnezeu 槐 apoi ei mai vor ca s� fie asculta�i 槐 respecta�i de copii lor. Acest lucru nu mai e posibil, de aceea mul�i isp蒪esc cu lacrimi amare aceste c緄c綖i de lege ale lui Dumnezeu 槐 mor cu am綖綷iunea aceasta 螽 suflet 槐 se duc 螽 chinurile iadului. S� ne form緆 deci din copil綖ie inima pentru virtu�i cre演ine, s� ne 螸p綷緆 cu lipsurile, s� ne 螽fr滱緆 pornirile dobitoce演i 槐 s� ne obi槃uim cu via�a duhovniceasc� spre binele sufletului 槐 al trupului nostru.
Dup� ce s-a n綼cut fericita Fecioar� Maria, p滱� la etatea de trei ani a fost sub paza p綖in�ilor care au 螽v裻at-o acelea槐 frumoase virtu�i pe care 槐 ei le-au practicat. Parc� o vedem pe b綟r滱a Ana cumo 螽va�� rug綷iuni 槐 nu ne putem opri s� nu ne g滱dim c� multe mame ast罳i nu poart� de grij� copiilor lor. Astfel 螽 primii ani榣ri, nu-i aduc la biseric�, nu le arat� sf滱ta credin�� 槐 nu-i feresc de locurile periculoase care le stric� cre演erea s緋綟oas�.
Mul�i p綖in�i nu se 螸p綖t蒪esc c滱d sunt tineri 槐 mare gre榷al� fac pentru c� 槐 pruncul care este 螽 p滱tece trebuie s� primeasc� din taina aceasta sf滱t� ca s� ias� un copil cu sfin�enie 螽 el. Dar mul�i p綖in�i tineri nu fac lucrul acesta, iar dup� ce li s-au n綼cut copila槐i nu-i aduc cu anii la biseric� ca s� fie 螸p綖t蒪i�i. P滱� la v漷sta de 7 ani, copiii trebuie adu槐 la biseric� s� fie 螸p綖t蒪i�i din 40 螽 40 zile. S� se intereseze m綷ar bunicile dac� p綖in�ii nu sunt 螽 stare 槐 n-au credin��, pentru c� prin trupul 槐 s滱gele Domnului se sfin�esc copiii.
Vai de p綖in�ii care nu-槐 cresc copiii 螽 fric� de Dumnezeu, c綷i vor avea multe de tras de pe urma lor, deoarece ace演i copii l綼a�i de capul lor vor r緆滱e surzi la sfaturile 槐 poruncile p綖inte演i. Ace演i copii vor avea dezgust pentru tot binele, nu vor fi 螽 stare s� se ocupe de lucruri serioase 槐 nu 蹎i vor face datoria nici 螽 servici, nici 螽 casa p綖in�ilor. Vor fi nestatornici 螽 c綼綟orie, complet dezorienta�i 螽 toate problemele vie�ii 槐 nefolositori pentru 螽treaga societate. De aceea auzim 槐 vedem cum tineretul nostru face at漮ea crime, violuri, furturi, b綟緅, be�ii 槐 tot felul de nenorociri, sup綖滱d grozav pe p綖in�ii lor.
Ace演i p綖in�i care n-au avut grij� de ei acum 蹎i iau plata 槐 vor mai avea 槐 o alt� judecat� 槐 suferin�� ve槃ic�, pentru c� nu 槐-au f綷ut datoria fa�� de copiii lor ca s� le arate lumina 螽v裻綟urii Domnului Hristos. Sf. Scriptur� ne spune cum patriarhul Iacob a avut un vis cu o scar� lung� ce lega cerul cu p緆滱tul pe care suiau 槐 coborau 螽gerii lui Dumnezeu.
Frumos 槐 mare vis pentru c� scara din visul lui Iacob este Preasf滱ta Fecioar� a c綖ei na演ere o pr罳nuim ast罳i. Ea este aceea care a legat cerul cu p緆滱tul 槐 prin cur裻enia sufletului 槐 a trupului ei a pogor漮 pe Fiul lui Dumnezeu pe p緆滱t. Prin ea ne 螽rudim 槐 noi cu Dumnezeu 槐 mai mult chiar ne facem fiii lui Dumnezeu. Odat� cu na演erea Fecioarei Maria, 螽gerii cerului coboar� la noi ca s� ne ridice sus de pe p緆滱tul acesta care prin p綷atul lui Adam a primit blestem, lacrimi 槐 suferin�e.
S� b緁緆 de seam�, 螽c�, c� dedesubt, sub scara aceasta, este o alt� scar� care duce jos, spre iad. Pe aceast� scar� suie 槐 coboar� 螽gerii iadului – demonii. 姷gerii cerului vor s� ne lege cu Dumnezeu, 螽 timp ce 螽gerii iadului vor s� ne lege cu diavolii 螽tunericului. Depinde de via�a noastr�, de cine vrem s� ascult緆, c綷i 螽 via�a noastr� se amestec� puterile cerului, dar 槐 ispitele iadului.
S� ne facem socoteala 螽 momentul de fa�� fiecare 槐 s� vedem de cine ascult緆 mai mult. S� privim la via�a noastr� 槐 s� ne vedem faptele bune sau p綷atele 槐 de aici vom putea s� 螽�elegem ai cui suntem 螽 momentul de fa�� 槐 cui slujim; lui Dumnezeu, sau diavolului.
S� serb緆 deci cu bucurie, fra�i cre演ini, sf滱ta zi a na演erii Maicii Domnului. S-o l綦d緆 cu c滱t綖i duhovnice演i, s� c緂em 螽 genunchi 螽aintea sfintei ei icoane 槐 s� binecuv滱t緆 pe aceea pe care 螽gerii o laud� 螽 cer. S� o vener緆 cu toat� evlavia 槐 cu toat� dragostea, c綷i prin mijlocirile ei ne facem fii iubi�i ai lui Dumnezeu, ne umplem de darurile cere演i 槐 ne cur裻im inimile m綖turisind-o ca Maica lui Dumnezeu.
S� avem 螽 ea des綮漷槐ta 螽credere 槐 s-o chem緆 螽 ajutor 螽 orice 螸prejurare, 螽 timpul vie�ii noastre c綷i Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu 槐 Fiul ei cel Unul N綼cut, i-a dat cheia comorilor milostivirii Sale, ca Maicii lui Dumnezeu celei prea iubite 槐 ea este atotputernic� ca s� ne ajute 槐 s� ne apere 螽 nevoile 槐 螽 necazurile noastre. Dar 槐 noi s� fim recunosc綟ori 槐, mai ales, partea femeiasc� s�-i urmeze vie�ii ei curate 螽tru totul, cu sfin�enie, modestie 槐, mai ales, smerenie. Fiecare s� 螽al�e mereu rug綷iuni c綟re Dumnezeu ca s�-槐 izb綮easc� sufletul de ispita 槐 veninul 榮rpelui diavol.
Rug綷iune
O, Prea Sf滱t� Fecioar� Maria, 姲p綖綟easa cerului 槐 a p緆滱tului, care te-ai n綼cut din sfin�ii t緅 p綖in�i Ioachim 槐 Ana, ni nu avem cununi de aur ca s� 螽cunun緆 cinstit� fruntea ta 槐 nu putem s�-�i 螽緄�緆 at漮ea biserici 槐 altare dup� meritul pe care-l ai. Sufletul nostru 螽s� s� fie biseric�, iar inima altarul, unde s� ard� t緆毃a rug綷iunilor noastre.
Roag� pe Fiul t綦 ne螽cetat pentru tot neamul nostru cre演inesc ca s� ne ierte 槐 s� ne ajute s� putem face 槐 noi voia Sa, pentru ca 槐 noi s� fim 螽 partea celor ce se m滱tuiesc 螽 vecii vecilor. Amin.
