Predici

Celui care poate să vă întărească potrivit cu Evanghelia mea şi cu vestirea lui Isus Cristos, potrivit cu descoperirea tainei învăluite în tăcere din timpuri veşnice, iar acum arătate prin Scripturile profetice… şi care a ajuns să fie cunoscută la toate neamurile spre ascultarea credinţei, lui Dumnezeu, care singur este înţelept, să-i fie slavă prin Isus Cristos, în vecii vecilor. Amin! (Rm 16,25-27)

Fraza propusă drept lectura a doua a ultimei duminici din Advent este o doxologie, adică o aducere de mulţumire. Această mulţumire este adusă lui Dumnezeu care singur este înţelept (Rm 11,33-36) şi capabil să elaboreze un plan de mântuire. Şi cum Dumnezeu nu vine în întâmpinarea omului decât prin revelatorul său Isus Cristos, la fel omul nu are acces la Dumnezeu decât tot prin Isus Cristos. În plus, tot El este şi intermediarul în aducerea de mulţumire dintre om şi Dumnezeu. Aşadar aceasta este structura de bază a doxologiei noastre.

Dumnezeu căruia i se aduce mărire are puterea de a-l întări pe creştin în cunoaşterea sa şi în viaţa sa. Şi aceasta se înfăptuieşte prin puterea Evangheliei lui Isus Cristos care rămâne vie şi activă în vestirea apostolilor. Creştinului nu-i rămâne decât să răspundă Da! la chemarea pe care i-o adresează în Isus Cristos. Această chemare corespunde ordinii pe care El a stabilit-o încă din veşnicie şi are drept scop credinţa tuturor oamenilor, credinţă care constituie cheia mântuirii.

Îngerul Gabriel a fost trimis într-o cetate din Galileea numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a spus:… “Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Iată, vei zămisli si vei naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va numi şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, părintele lui, şi El va domni peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia lui nu va avea sfârşit.”… Maria a spus: “Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău… (Lc 1,26-38)

În fragmentul evanghelic al acestei duminici Sfânta Fecioară ne este dată de model de acceptare prin credinţă a planului lui Dumnezeu. Într-adevăr, fiind pusă în faţa unui mesaj divin care nu doar că îi schimba radical cursul vieţii, dar o angaja într-o istorie cu totul inedită, Maria face acel act de supunere şi de conformare în faţa voinţei lui Dumnezeu care va face din ea mama Fiului Celui Preaînalt, Cel care va sta pe tronul lui David şi care va domni peste casa lui Iacob în veci.

Credinţa Mariei, însă, va fi de nenumărate ori pusă la încercare cu privire la acest Fiu al Celui Preaînalt care era şi Fiul ei şi pe care l-a născut într-un grajd, la culcat într-o iesle, iar mai târziu, în loc de un tron, ea îl va vedea ţintuit pe cruce. Şi ea, ca şi noi, va trebui să rămână consecventă în credinţa sădită în ea încă de la Buna Vestire, credinţa în misterul răscumpărării omenirii întregi.

pr. Şerban Tarciziu Ritul latin