Predici

Un muncitor necalificat merge la un interviu pentru un loc de muncă şi cere un salariu mai mare decât cel cerut de muncitorii calificaţi. Când este întrebat de ce cere atât de mult pentru munca lui necalificată, el explică că deoarece este nou în meserie va consacra mai mult efort şi timp decât muncitorii calificaţi pentru a face acelaşi lucru. Aşadar, ar trebuie să fie plătit mai bine. Cu siguranţă acesta este un mod neobişnuit de a raţiona. Booker T. Washington a exprimat acest lucru când a spus: “Am învăţat că succesul trebuie să fie măsurat nu atât după poziţia în care cineva a ajuns în viaţă, cât după obstacolele pe care le-a avut de depăşit încercând să reuşească”. Acest mod rar de a gândi este reflectat în Evanghelia de astăzi.

Evanghelia de astăzi are ca temă a rămâne credincioşi aşteptând reîntoarcerea Domnului. Isus foloseşte două parabole pentru a o ilustra. Mai întâi este parabola servitorilor care veghează, prin care Isus îi încurajează pe discipolii Săi să fie vigilenţi şi gata de acţiune aşteptând venirea Învăţătorului. Faptul că va veni este sigur, dar când va veni nimeni nu ştie. Domnul vine pe neaşteptate în vieţile noastre în fiecare zi prin evenimentele şi oamenii pe care îi întâlnim. Dar venirea finală, neaşteptată, a Domnului în vieţile noastre este momentul morţii. Trebuie să fim atenţi să îl recunoaştem pe Domnul şi să ne pregătim să îl întâlnim în ocaziile mici neaşteptate ale vieţii de zi cu zi. Acesta este cel mai bun mod de a ne pregăti pentru întâlnirea finală cu Domnul în ora morţii.

În a doua parabolă, a servitorului fidel, Isus reia lecţia din prima parabolă. El înfăţişează două atitudini diferite ale discipolilor în absenţa Învăţătorului. Discipolul înţelept rămâne fidel la datorie chiar şi în absenţa stăpânului. Discipolul nechibzuit adoptă un stil de viaţă delăsător şi ia legea în propriile mâini. Ziua pentru a da socoteală vine cu reîntoarcerea stăpânului. Slujitorul credincios primeşte o promovare, cel necredincios este pedepsit aspru şi i se face parte printre cei necredincioşi.

Isus continuă şi aruncă mai multă lumină asupra ideii de răsplată şi pedeapsă. “Acel slujitor care cunoaşte voinţa stăpânului său, dar nu a pregătit şi nu a făcut după voinţa lui, va primi multe lovituri; cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puţine” (Luca 12,47-48a). Ne sunt cunoscute cele două grupuri în care vor fi separaţi discipolii în ziua judecăţii: oile de-a dreapta şi caprele de-a stânga, cei binecuvântaţi şi cei blestemaţi, cei credincioşi şi cei necredincioşi. Dar ce este cu această învăţătură pe care Isus o dă aici în plus referitor la cei care vor primi “puţine” lovituri? Cu siguranţă nu este vorba despre sfinţii din cer, deoarece ei nu primesc deloc lovituri. Şi nici despre blestemaţii din iad, pentru că ei vor primi multe lovituri.

Pasaje ca acesta ne conduc la concluzia că pe lângă rai şi iad, există o stare intermediară de pedeapsă care curăţă. Învăţătura catolică o numeşte purgator, o stare de pedeapsă temporară, curăţitoare, pentru credincioşii care mor cu păcate veniale. Ei nu pot fi primiţi direct în rai pentru că poartă vina în suflet, şi totuşi nu pot fi trimişi în pedeapsa veşnică a iadului pentru că păcatele lor nu sunt de moarte (1Ioan 5,16-17). Mulţi creştini protestanţi se opun doctrinei purgatoriului. Unul dintre motive este acela că Biblia Reformei nu include unele cărţi din Biblia catolică, precum 2Macabei, care sprijină clar această doctrină. Însă doctrina purgatoriului are sens în special în lumina pasajelor biblice, precum cel de astăzi, care oferă o a treia alternativă la fericirea pură şi la condamnarea pură.

Doctrina purgatoriului satisface atât milostivirea lui Dumnezeu cât şi dreptatea Lui. Este o veste bună pentru fratele sau sora care nu par să adere pe deplin la idealurile creştine pe care le urmăm noi toţi. Este o mare sursă de speranţă pentru noi să ştim că şi dacă murim în această stare imperfectă, putem primi “puţine bătăi”, dar putem încă să fim admişi în fericirea veşnică a raiului.

pr. Ernest Munachi Ezeogu Ritul latin