Start > Ritul latin > Duminica a VII-a a Paștelui (B)

Duminica a VII-a a Paștelui (B)

2 May 2009
1,119 afișări

Autor: pr. Șerban Tarciziu
Copyright: Actualitatea creștină
Duminica a VII-a după Paște (Anul B)

Isus, ridicându-și ochii spre cer, s-a rugat spunând: “Tată Sfânt, păzește-i în numele tău pe cei pe care mi i-ai dat, ca să fie un precum Noi. Când eram cu ei, Eu îi păzeam în numele tău, pe care mi l-ai dat mie, și i-am păzit, și nimeni dintre ei nu a pierit decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum la tine vin și acestea le spun în lume, ca ei să aibă bucuria mea deplină în ei. Eu le-am dat cuvântul tău, și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău… Consfințește-i întru adevăr: cuvântul tău este adevăr. Precum m-ai trimis pe mine în lume, și Eui i-am trimis pe ei în lume. Și pentru ei mă consfințesc pe mine însumi ca și ei să fie consfințiți întru adevăr.” (In 17,11-19)

Duminica a șaptea a Paștelui este situată între sărbătoarea Înălțării preaslăvite a lui Isus Cristos la cer și cea a Rusaliilor. Prin urmare, rugăciunea pe care Mântuitorul o pronunță în fragmentul evanghelic care se citește în această duminică, ni-L prezintă pe Isus în atitudine de mijlocire în favoarea ucenicilor rămași în lume.

Rugăciunea lui Isus îi are în vedere pe ucenicii imediați, pe apostoli. Ea, însă, este la fel de valabilă și pentru cei care astăzi îi continuă misiunea apostolică: colegiul episcopilor, preoții, diaconii și toți membrii Bisericii. Odată cu botezul fiecare creștin a intrat într-un nou statut al existenței, de vreme ce împărtășesc cu Cristos cel Înviat viața Lui. Creștinul, însă, trebuie să asume această nouă existență în sânul unei lumi care nu-l va cruța de ispite și de încercări. Rugăciunea învățată cândva de Isus capătă aici întreaga sa valoare: Nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău. Răul constă în a-L respinge pe Cristos și în a fi infidel față de porunca iubirii (v. lectura a doua). Prin urmare ucenicul trebuie să ceară Tatălui, împreună cu Isus, să fie consfințit în adevăr.

În mijlocul lumii, ucenicii și deci toți cei botezați au de împlinit o misiune. Așa precum Tatăl l-a trimis pe Isus în lume și El (Isus) ne trimite pe noi astăzi. Cu ce scop? Mai întâi ca să fim martori ai Celui înviat (v. prima lectură) și ai iubirii Tatălui (v. lectura a doua). În acest sens trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu ca sărbătoare Rusaliilor să fie pentru întreaga Biserică o revărsare cât mai bogată a darului Duhului Sfânt.

Ritul latin