Predici

Arătându-se Isus celor unsprezece, le-a spus: “Mergeţi în lumea întreaga şi vestiţi Evanghelia la toată făptura. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit, iar cine nu va crede va fi osândit. Iar pe cei ce vor crede îi vor însoţi aceste semne: în numele meu vor alunga diavoli… Îşi vor pune mâinile peste cei bolnavi şi ei se vor vindeca.” Domnul Isus, după ce le-a vorbit, s-a înălţat la cer şi s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei, pornind, au vestit pretutindeni, în timp ce Domnul lucra cu ei şi le întărea cuvântul prin semnele care îi însoţeau. (Mc 16,15-20)

Înălţarea preaslăvită a Mântuitorului reprezintă, în logica devenirii mesianice a Fiului lui Dumnezeu, logică împărtăşită de evangheliştii sinoptici, momentul culminant. Într-adevăr, aşa cum am semnalat şi cu alte ocazii, Isus a străbătut mai multe etape pentru a deveni Cristos (Mesia): după consacrarea sa la Botez, după acţiunea regeneratoare înfăptuită prin predicarea evangheliei şi prin minunile săvârşite în folosul oamenilor, acţiune ce s-a desăvârşit prin jertfa de sine aidoma Servitorului Suferind, prin glorioasa Înviere din morţi şi prin preaslăvita Înălţare la ceruri, El se întronizează ca Stăpân şi Domn peste întreaga creaţie regenerată. Or această glorificare la dreapta Tatălui nu este câtuşi de puţin echivalentul despărţirii de ucenicii săi. Dimpotrivă, El continuă lucrarea regeneratoare prin intermediul ucenicilor pe care i-a trimis să vestească Evanghelia şi să vindece. Sfântul evanghelist Marcu notează cu grijă seria de semne care îi vor însoţi pe misionari: în numele [lui Isus] vor alunga diavoli, vor vorbi limbi noi… îşi vor pune mâinile peste cei bolnavi şi ei se vor vindeca… Or, imediat ce misionarii au început să vestească Evanghelia, semnele promise nu au întârziat să se manifeste astfel încât, cu un ochi de credinţa evanghelistul descoperea (şi concluziona) că Domnul lucra cu ei şi le întărea cuvântul prin semnele care îi însoţeau.

De remarcat, pentru această sărbătoare, este faptul că toate textele citite în cadrul liturgiei cuvântului stabilesc o legătură strânsă între preaslăvita Înălţare la ceruri a lui Isus Cristos şi trimiterea în misiune a ucenicilor, trimitere care apare ca o continuare a lucrării sale mântuitoare până când vom ajunge cu toţii la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea omului desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Cristos (v. lectura a doua). O precizare importantă care ne vine prin lectura întâia este aceea că Duhul Sfânt pe care ucenicii îl vor primi în ziua de Rusalii este cel care actualizează prin Biserică în lume lucrarea Domnului (Mc 16,20).

pr. Şerban Tarciziu Ritul latin