Predici

Era aproape Paştele iudeilor, şi Isus a urcat la Ierusalim. Şi a aflat în templu pe cei care vindeau boi şi oi şi porumbei… Atunci, făcându-şi un bici de funii i-a alungat pe toţi din templu… şi celor care vindeau porumbei le-a spus: “Luaţi acestea de aici şi nu faceţi din Casa Tatălui meu casă de negoţ!” Şi şi-au adus aminte ucenicii lui că este scris: “Râvna Casei tale mă mistuie”. La aceasta iudeii i-au zis: “Ce semn ne arăţi de faci acestea?” Isus le-a răspuns: “Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica” Atunci au spus iudeii: “În patruzeci şi şase de ani a fost zidit templul acesta, şi tu îl vei ridica în trei zile?” Dar el le vorbea despre templul trupului său. (In 2,13-25)

Dincolo de aspectul spectacular al gestului lui Isus, de a-şi fi făcut un bici şi a-i fi alungat pe vânzătorii de animale de jertfă de pe esplanada Templului, gest cu valoare profetică, textul nostru pune în discuţie însemnătatea acestei Case a Tatălui şi mai ales a modului în care Isus Cristos se situează faţă de Ea.

Încă de la zidirea lui, Templul a fost semnul şi garanţia prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului său. Dacă Ierusalimul a devenit Cetate sfântă aceasta pentru că avea în centrul ei Templul. Cu toate acestea, prezenţa divină era un har care putea fi luat poporului în momentul în care acesta se dovedea infidel faţă de Legământul încheiat cu Dumnezeu. Astfel, chiar profetul Ieremia va lua atitudine împotriva Templului atunci când constata că mulţi dintre contemporanii săi se încredeau mai mult în liturgia de acolo în detrimentul reformării vieţii (7,1-15), iar Ezechiel va vedea slava lui Dumnezeu părăsind Ierusalimul întinat de fărădelegile locuitorilor lui (Ez 8-10). Or, gestul lui Isus se situează pe această linie a respectului faţă de Templu câtă vreme în el se desfăşoară o liturgie care nu doar intersectează accidental şi magic viaţa omului, ci îi conferă o structură morală, bazată pe voinţa lui Dumnezeu, voinţă exprimată în evanghelia Sa. Pentru că, însă, iudeii s-au arătat mai mult decât reticenţi faţă de mesajul său, distrugerea Templului anunţată de Isus avea drept cauză, ca şi în trecut, necredinţa lor. Mai mult, Isus anunţă că va înlocui, nu peste mult timp, edificiul din mijlocul Ierusalimului cu Templul mesianic. Această trecere de la vechiul Templu la Templul mesianic este, în viziunea sfântului Ioan, paralelă itinerariului trecerii de la moartea la învierea lui Cristos care, ca şi Servitorul suferind, a plătit cu viaţa preţul fidelităţii faţă de Templu. Cât priveşte cultul ce va fi celebrat în noul Templu, conform comentariului din v. 21, el va fi centrat pe “trupul” lui Isus.

Fraţilor, iudeii cer semne şi grecii caută înţelepciune, dar noi vestim pe Cristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemaţi, şi iudei, şi greci, pe Cristos – puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât oamenii. (1Cor 1,22-25)

Lectura a doua a acestei duminici pune în evidenţă acel aspect esenţial privilegiat şi de finalul fragmentului evanghelic: Jertfa răscumpărătoare a lui Cristos, Jertfa Crucii. În această Jertfă a lui Cristos pe Cruce sfântul Pavel (Paul) descoperă o logică paradoxală a atitudinii lui Dumnezeu.

În toate timpurile a existat tentaţia de a “îndulci” scandalul Crucii, de a căuta formulări “raţionale” nebuniei evangheliei. Pavel, dimpotrivă, în predica sa, deşi a ştiut să ţină cont de aspiraţiile umane (1Cor 9,22), nu a acceptat niciodată ca să devină zadarnică crucea lui Cristos (1,17). De aceea Apostolul a ţinut întotdeauna să pună în evidenţă cât mai bine persoana lui Cristos răstignit pentru că în Ea se vădeşte cel mai bine puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu, în Ea se revelează iubirea lui Dumnezeu. (În clipa în care ar fi scos din predica Bisericii mesajul lui Isus Cristos răstignit, creştinismul ar deveni o simplă ideologie lipsită de acea putere şi înţelepciune de revelaţie a lui Dumnezeu.)

pr. Şerban Tarciziu Ritul latin