Predici

Nişte călugăriţe pregăteau într-o şcoală copiii pentru piesa de Crăciun. Micuţei Lidia nu îi plăcea însă rolul care i s-a dat şi dorea să schimbe replicile cu cele ale prietenei sale, Monica. Atunci când a fost întrebată de ce, ea a răspuns: “Pentru că este mai uşor să fii un înger decât să fii mama lui Cristos.” Fetiţa avea mare dreptate. Să fii mama lui Cristos nu este o sarcină uşoară. Dar oricât de dificilă ar fi, este tocmai ceea ce ni se cere să fim! De fapt am putea spune că deşi Isus s-a născut în Betleem, dorinţa Sa reală este să se nască mereu în inimile credincioşilor.

Mama lui Cristos este un titlu rezervat în mod normal Mariei. Dar Maria este mama lui Cristos în două sensuri. Ea este mama lui Cristos în sens fizic, pentru că ea l-a purtat în pântece pe Isus şi l-a născut. Acesta este un eveniment irepetabil şi o onoare pe care nici o fiinţă umană nu o poate împărtăşi cu Maria. Dar ea este de asemenea mama lui Cristos în chip spiritual. În sens spiritual, rolul de a fi mamă a lui Cristos este un rol pentru toţi creştinii. Noi toţi, bărbaţi, femei, copii, putem şi trebuie să devenim mame ale lui Cristos. Această chemare a creştinilor de a fi mame ale lui Cristos este foarte comună între misticii creştini. Preotul mistic dominican Meister Eckhart spunea că Dumnezeu a făcut sufletul omului pentru a-l purta în el pe Fiul dumnezeiesc, şi că atunci când această naştere are loc Dumnezeu este mai bucuros decât de crearea cerurilor şi pământului.

Ce este maternitatea spirituală a lui Cristos şi cum are loc aceasta? Pentru a găsi răspunsul trebuie să ne întoarcem chiar la Cristos.

Pe când mai vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii lui stăteau afară, căutând să-i vorbească. Atunci i-a spus cineva: “Iată, mama şi fraţii tăi stau afară şi vor să-ţi vorbească “. Dar el i-a răspuns celui care îi vorbise: “Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?” Şi, întinzându-şi mâna spre discipolii săi, a spus: “Iată mama mea şi fraţii mei! Căci oricine face voinţa Tatălui meu din ceruri acela îmi este şi frate şi soră şi mamă”. (Matei 12,46-50)

Aceasta ne arată că (a) Isus aşteaptă de la cei care îl urmează să îi fie nu doar fraţi şi surori, ci şi mame, şi (b) modalitatea de a fi mamă a lui Isus este să facem voinţa lui Dumnezeu. Devii mamă a lui Cristos spunând “da” lui Dumnezeu, chiar dacă se pare că ne cere ceea ce omeneşte este imposibil, precum i-a cerut Mariei să fie o mamă fecioară. Pentru a deveni mame ale lui Cristos trebuie să ne însuşim rugăciunea Mariei: “Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38).

Această rugăciune este extraordinar de profundă. Este rugăciunea care l-a adus pe Dumnezeu jos din ceruri pentru a sălăşlui cu trup şi suflet într-o umilă tânără. Este rugăciunea care a provocat cel mai important eveniment din istoria omenirii: Dumnezeu s-a întrupat ca Isus. Este rugăciunea care a schimbat pe veci cursul istorie acum două mii de ani. În ea nu se cere nimic. Nu i se cere Domnului să facă voia mea. Se spune doar: Iată-mă! Facă-se voia Ta!

Da, Lidia avea dreptate. Nu este uşor să fii mamă a lui Cristos. Dar în Evanghelia de astăzi Maria ne arată cum să acţionăm. Să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, să îi spunem “da” lui Dumnezeu, chiar şi când pare a fi împotriva planurilor noastre, împotriva oricăror speranţe ale noastre. Crăciunul fiind aproape, fie ca Maria să ne amintească aceasta: cel mai bun Crăciun, de fapt adevăratul Crăciun, este acela în care Cristos se naşte nu în micul Betleem, ci în sanctuarul interior al inimii mele.

pr. Ernest Munachi Ezeogu Ritul latin