Start > Ritul bizantin > Prima grijă a creștinului

Prima grijă a creștinului

15 June 2007
1,878 afișări

Autor: pr. George Dimopoulos
Traducere: Oana Capan
Copyright: Predici.cnet.ro
Duminica a III-a după Rusalii

Pericopa evanghelică de astăzi, preaiubiților, este o parte a binecunoscutei Predici de pe Munte. Practic întreaga lectură vorbește despre Providența lui Dumnezeu față de om, și față de creație ca întreg. Dacă am încerca să explicăm acest pasaj evanghelic în propriile noastre cuvinte, sunt foarte sigur că nimeni nu ne-ar băga în seamă; pentru că, așa cum a scris cineva, “Astfel de predici nu sunt pentru vremurile noastre. Relațiile noastre sunt guvernate astăzi de schimburi financiare”. Dar aici Domnul Însuși vorbește, și cine ar putea să aibă o opinie diferită? Dacă cineva nu este de acord, argumentele sale sunt false, bazate pe o logică pur umană; în timp ce “cuvântul lui Dumnezeu”, potrivit psalmistului, “rămâne în veac”.

Cristos spune, așadar: “Nu vă îngrijiți”. Poate mulți vor înțelege greșit. Cum putem să trăim fără a ne îngriji, fără a planifica în avans? Societatea ar fi distrusă, prosperitatea financiară ar dispărea, totul ar paraliza. Sf. Ioan Crisostomul scrie (interpretând cuvintele lui Cristos) că Cristos nu a condamnat munca; mai degrabă, El a condamnat sclavia. A condamnat idolatrizarea muncii, și a profiturilor care rezultă din muncă, neglijându-se complet responsabilitățile spirituale. Astfel, Cristos condamnă cea mai mare parte a societății noastre de astăzi. El îi condamnă pe aceia care cu o mână mănâncă în timp ce cu cealaltă țin ziarul financiar pentru a urmări bursa de valori. O astfel de grijă, departe de a contribui la deplinătatea vieților noastre, ne privează de sănătatea și de vitalitatea noastră, și ne face sclavii afacerii noastre.

O mare parte din lucrurile pentru care ne îngrijim mult nu numai că nu sunt bune pentru noi, sunt de-a dreptul dăunătoare, și nu adaugă nici un centimetru la statura noastră. Și ce ironie! În cele din urmă va veni ziua în care zădărnicia cursei noastre nebunești după avere ni se va dezvălui cu claritate. Evanghelia spune: “Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiți?” Când a spus aceasta, Isus nu a susținut cu siguranță nuditatea. El a dorit să spună că trebuie să evităm a ne preocupa prea mult de hainele noastre, și că trebuie de asemenea să evităm risipa de haine. Mulți dintre cei obsedați de haine (în special femei) mai degrabă ar muri decât să poarte aceeași îmbrăcăminte de două ori. Dacă ar putea fi recuperate toate care sunt hainele aruncate la gunoi în America, de exemplu, am putea să îmbrăcăm toate persoanele nevoiașe din lumea întreagă.

Psalmistul ne cere să avem încredere în Domnul, și El ne va hrăni. Prin aceasta psalmistul nu vrea să spună că trebuie să stăm cu mâinile în sân și să așteptăm ca Domnul să trimită mană din cer. Cuvântul lui Dumnezeu nu ne învață nicăieri o asemenea nebunie. Trebuie să muncim, dar în același timp să ne încredințăm grijii pline de iubire a Tatălui nostru ceresc. Oare Cel care are grijă de păsări, de florile câmpului, i-ar abandona pe cei pe care i-a creat după chipul și asemănarea Sa?

Pasajul nostru evanghelic se încheie cu acest superb verset: “Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă”. Dumnezeu a așezat în creația Sa o anumită ordine a lucrurilor. Această ordine nu poate fi răsturnată de nici un muritor. De exemplu, animalele nu sunt superioare din punct de vedere intelectual omului. Și nici un câine sau o pisică răsfățată a vreunei bogate doamne nu valorează mai mult decât un copil negru din Harlem, sau decât un copil sărac din India. Iar omul însuși este mai prejos decât îngerii. Vorbim aici de întâietăți. Doi este întotdeauna mai mare decât unu. Nouă este întotdeauna mai mult decât patru. Împărăția lui Dumnezeu trebuie să constituie prioritatea numărul unu în viețile noastre, cu mult înaintea bogăției, a faimei etc. Aici jos lucrurile se schimbă. Se învechesc. Mor. Dar Împărăția lui Dumnezeu rămâne în veac. “Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate acestea se vor adăuga vouă”.

Ritul bizantin