Start > Ritul bizantin > Na演erea Preacuratei Fecioare Maria

Na演erea Preacuratei Fecioare Maria

1 September 2006
1,837 afi箝ri

Autor: pr. Gheorghe Neamiu
Copyright: Viaa Cre演in
Na演erea Preacuratei Fecioare Maria

“Na演erea ta, N綼c綟oare de Dumnezeu, bucurie a vestit la toat lumea:
c綷i din tine a r綼綖it soarele drept裻ii, Cristos Dumnezeul nostru;
槐, dezleg滱d blestemul, a dat binecuv滱tarea 槐,
omor滱d moartea, ne-a d綖uit viaa cea ve槃ic.”
(Troparul S綖b綟orii)

Dou momente culmineaz 螽 istoria omenirii. Primul, acela 螽 care Dumnezeu se pleac spre p緆滱t 槐 螿 creeaz pe om dup chipul 槐 asem緋area Sa, adic 蟊 d, pe l滱g viaa raional, fireasc, 槐 viaa suprafireasc a harului sfinitor, devenind prin aceasta fiu adoptiv al lui Dumnezeu, chemat s se 螸p綖t蒪easc de viaa divin, aici 槐 螽 Cer. 泱im 螽s cum omul nerecunosc綟or pentru aceast demnitate privilegiat, abuz滱d de libertatea care i s-a dat, a rupt, prin nesupunere, comuniunea de via cu Dumnezeu, pierz滱d astfel adopiunea divin, catastrof cu urm綖i nefaste pentru 螽treaga omenire care a urmat. Din aceast stare de pr綧u槐re, omul singur, numai cu puterile proprii, nu se putea ridica, a榮 dup cum cineva c罳ut 螽tr-o pr綯astie, abrupt 槐 ad滱c, nu poate ie槐 f綖 ca cineva s-i 螽tind o fr滱ghie sau o scar.

Aceast scar i-a fost 螽tins omului de 螽su槐 Dumnezeu prin 螽truparea 槐 moartea pe Cruce a Fiului S綦. Acesta a fost al doilea moment culminant 螽 istoria omului.

Dac pentru creare a fost suficient cuv滱tul Creatorului, pentru re-creare, adic pentru r綼cump綖area omului, Iubirea ve槃ic a r滱duit 螽truparea 槐 moartea Cuv滱tului ve槃ic. 波, fiindc prima pr綯astie 螽tre om 槐 Dumnezeu o s綯ase o femeie, Eva, se c緂ea ca scara pe care Dumnezeu avea s se coboare la om, ca s-l salveze din ea, s fie tot o femeie, o nou Ev, care, prin contrast cu cea veche, trebuia s fie nep綟at, preasf滱t, demn de Fiul lui Dumnezeu, pe care avea s-L nasc. Aceast femeie, aleas din veci 螽 acest scop, este Preacurata Fecioar Maria, a c綖ei na演ere o pr罳nuim ast罳i.

姷treg Testamentul Vechi, de la un cap綟 la cel緄alt, este str綧綟ut de flac綖a speranei, a演ept綖ii unui salvator, flac綖 pe care patriarhii 槐 profeii, judec綟orii 槐 螸p綖aii poporului ales s-au str緂uit s-o in aprins 螽 inima acestuia. Iar c滱d Dumnezeu a socotit c e momentul s trimit 螽 lume pe Fiul S綦, a l綼at o raz din mila Sa peste c綼nicia stearp a doi b綟r滱i drepi, Ioachim 槐 Ana, pentru ca din aceast raz curat s r綼ar rodul cel mai curat 槐 cel mai ales din Univers, rod cultivat de 螽su槐 Dumnezeu spre a fi Mireasa Spiritului Sf滱t, Mama R綼cump綖綟orului promis, 槐 Mama noastr a tuturor, Fecioara Maria, 螽 care s-a 螸plinit astfel promisiunea dat de Dumnezeu protop綖inilor, 螽dat dup c緂erea 螽 p綷at: “Du榦緋ie voi pune 螽tre tine 槐 femeie, 螽tre s緆滱a ta 槐 s緆滱a ei; aceasta 鞜i va zdrobi capul, iar tu 蟊 vei urm綖i c緄c毃ul” (Facere III, 15).

Iat de ce Maria, spre care converg razele de n緂ejde a celor dou Testamente, este centrul 螽tregului sistem planetar, deoarece Ea a n綼cut nu un soare oarecare, ci Soarele tuturor sorilor, pe Cristos Dumnezeu. De aceea, pe bun dreptate, Biserica o 螽t滵pin, azi, pe Preacurata cu imnul din troparul pe care l-am citat la 螽ceput: “Na演erea ta, N綼c綟oare de Dumnezeu, bucurie a vestit la toat lumea, c綷i din tine a r綼綖it Soarele drept裻ii, Cristos Dumnezeul nostru (…)”. Leag緋ul, pe care Ana din Nazaret 螿 mi構 cu piciorul, transform suspinele patriarhilor 槐 profeilor 螽 lacrimi de bucurie; spre acest leag緋 privesc c滱t滱d corurile 螽gere演i 槐 prive演e cu iubire 螽su槐 Cuv滱tul ve槃ic, c綷i 螽 el respir fiina pl綯滱d care-i va da trup omenesc; 槐 tot spre acest leag緋 privesc toi p緆滱tenii, din trecut, prezent 槐 viitor, c綷i el a adus viaa pentru toi. 波, dac aceast copil a fost iubit odinioar de c綟re cei din Nazaret pentru candoarea 槐 frumuseea ei unic, ea este iubit 槐 venerat 螽 mod unic de toat suflarea cre演ineasc ce 槐-a mai p綼trat dreapta cump緋 a minii, 螸plinindu-se astfel profeia f綷ut de Maria cu ocazia vizitei sale la Elisabeta, 螽dat dup Bunavestire: “C綷i iat de acum m vor ferici toate popoarele” (Luca I, 48).

Biserica acord o 螽semn綟ate at漮 de mare na演erii Preasfintei Fecioare, 螽c漮 cu acest eveniment ea 蹎i 螽cepe seria tuturor s綖b綟orilor. Dac anul civil 螽cepe la 1 ianuarie, anul bisericesc 螽cepe la 1 septembrie, deoarece primul eveniment din istoria lui Isus, pe care o recapituleaz anul bisericesc, este na演erea Mamei Sale. Cu Na演erea Ei 螽cepe, 槐 cu Adormirea Ei 蹎i 螽cheie Biserica ciclul tuturor s綖b綟orilor; 槐 e logic s fie a榮 deoarece toate 螽t滵pl綖ile din Testamentul Nou se desf蒪oar 螽tre aceste dou momente: Na演erea 槐 Adormirea Mariei.

Ast罳i, c滱d aceast stea apare pe bolta m滱tuirii, tresar de bucurie ambele Testamente. Se bucur prima Ev, v罳滱d pe noua Ev care va 演erge, prin smerenia 槐 ascultarea Ei, pedeapsa nesupunerii din Paradis 槐 va cobor din nou Cerul pe P緆滱t; se bucur str綧unicile Mariei, care au prefigurat-o 螽 Vechiul Testament, 螽cep滱d cu Saara – mama vechiului popor ales -, Maria fiind mama noului popor ales al lui Dumnezeu; se bucur Judita, a c綖ei evlavie e dus la culme de Maria care taie nu capul du榦anului unui singur popor, al lui Holofern, cum f綷use Judita odinioar, ci capul du榦anului 螽tregului neam omenesc, al Satanei; se bucur Esthera v罳滱du-槐 aceast str緋epoat m滱tuind nu numai poporul s綦, ci toat omenirea, nu de un Aman, ci de un iad de r綦f綷綟ori; se bucur Ruth moabiteanca; se bucur Isaia, v罳滱du-槐 profeia 螸plinit; se bucur Solomon 螽eleptul, care cu lira lui inspirat 蟊 dedic Mariei primele acorduri din “C滱tarea C滱t綖ilor”, poem ce o c滱t pe aceast Mireas a Spiritului Sf滱t.

波, ale槐lor Testamentului Vechi, li se al綟ur cei dint毃 reprezentani ai Noului Testament, apostolii, deoarece s-a n綼cut Mama 姷v裻綟orului lor; 槐, cu ace演ia, se bucur nunta槐i din Cana, aduc滱du-槐 aminte c Maria i-a scos din ru槐ne; se bucur Nazaretul, c綷i, prin aceast fiic a sa, el va r緆滱e pururi viu 螽 con演iina omenirii; se bucur 螽tregul p緆滱t al Palestinei, v罳滱d ast罳i cum cel mai ales crin al plaiurilor sale 蹎i deschide corola spre soare.

波, 螸preun cu cele de jos, se bucur cele de sus: 螽gerii v緂 螽 Maria pe Regina lor, sfinii o pream綖esc ca pe modelul, mijlocitoarea 槐 St綯滱a lor; Tat緄 prive演e la Ea ca la cea mai des綮漷槐t fiic a Sa; Spiritul Sf滱t Se bucur de Mireasa-I neprih緋it, iar Fiul se bucur c s-a n綼cut Mama Sa, de la care va primi tot ce se leag de fiina Sa p緆滱tean: leag緋, scut, m滱g毃ere, colaborare 螽 opera r綼cump綖綖ii, de la Bethleem p滱 la a榷zarea 螽 morm滱t.

De pe tronul ceresc, Isus 蹎i prive演e Mama 螽 leag緋, a榮 cum o va privi din 姷緄imea Crucii, 槐 acest g滱d 螿 umple de duio槐e.

波, dimpreun cu cetele 螽gerilor 槐 sfinilor, ne bucur緆 槐 noi, bieii copii ai Evei, pentru c ni s-a n綼cut Mama noastr cereasc, ap綖綟oarea la Tronul drept裻ii lui Dumnezeu, Steaua M綖ii ce ne lumineaz calea spre portul m滱tuirii; se bucur muribunzii, c綷i la c綯綟毃ul lor vegheaz 槐 se roag, ca nimeni altul, Maria, St綯滱a morii bune.

波 cum ne vom concretiza bucuria fa de Mama noastr cereasc? Mai 螽t毃, sl綮indu-L pe Dumnezeu care, preg綟ind-o pe Maria spre a-I fi Mam, i-a 螸podobit sufletul cu o sfinenie unic, oferindu-ne 螽 Ea cel mai des綮漷槐t model de des綮漷槐re 槐 螽vestind-o totodat cu menirea de cea mai puternic mijlocitoare a noastr. Apoi, 蟊 vom oferi Mariei buchetul nostru spiritual de veneraie, 螸pletit din laudele 槐 mulumirile pentru harurile primite, din hot綖漷ea de a recurge cu 螽credere la mijlocirea Sa de Mam a lui Isus 槐 a noastr, de a-i imita virtuile: bl滱deea, smerenia, puritatea, iubirea, ea fiind icoana des綮漷槐t a sfineniei, zugr綮it de 螽su槐 Spiritul Sf滱t, c綷i ea s-a conformat 螽 toate, 螽 modul cel mai des綮漷槐t, voinei lui Dumnezeu. De aceea, dac vrem s-o vener緆 槐 iubim cu adev綖at, s urm緆 porunca pe care Ea a dat-o servitorilor la nunta din Cana: “Facei tot ce v va spune”. S s綮漷槐m tot ce ne 螽va 槐 ne porunce演e Dumnezeu prin Fiul S綦, adic s-I 螸plinim voina, c綷i Isus a precizat: “Nu tot cel ce zice Doamne, Doamne, va intra 螽 螸p綖裻ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat緄ui Meu care este 螽 Ceruri”. 波 tot El, cu alt prilej, a spus c oricine face voia Tat緄ui S綦 este mama Sa, 槐 fratele S綦, 槐 sora Sa. 姲plinind deci poruncile Lui, ne 螽vrednicim de cinstea de a-I fi lui Isus mam, frate 槐 sor, asigur滱du-ne astfel comuniunea de via cu Isus 槐 Maria, cu Sf滱ta Treime 槐 cu sfinii, aici 槐 螽 Cer. Amin.

Ritul bizantin