Start > Ritul bizantin > Bogatul și săracul Lazăr

Bogatul și săracul Lazăr

19 November 2008
1,654 afișări

Autor: pr. Mihai Tegzeș
Copyright: Predici.cnet.ro
Duminica a V-a după Înălțarea Sfintei Cruci (a XXII-a după Rusalii)

Dumnezeu ne cere să revedem valorile după care ne ghidăm în viață. În această pericopă, păcatul condamnat de Isus este cel al omisiunii: adică al omului care, ajuns bogat, nu mai observă oamenii săraci și nevoile lor: câinii îl observă pe Lazăr, însă bogatul nu îl observă. Isus condamnă faptul că nu avem grijă de cei mai săraci.

Isus nu condamnă bogăția ori proprietatea privată, El condamnă folosirea necinstită a bogăției și faptul că bogatul nu a avut milă și dragoste de cei săraci, adică nu a știut să împartă din surplusul său celor nevoiași. Isus atrage atenția că prea multa grijă de bogății îndepărtează omul de Dumnezeu și de cei dragi ai săi, punându-i în pericol mântuirea, pentru că, după cum spune Isus “acolo unde îți este inima (adică unde și cu ce ți-ai cheltuit viața), acolo va fi și comoara ta (adică răsplata veșnică)”. De fapt, după moarte lucrurile se inversează: bogatul care în viață și-a pus nădejdea în bunurile pământului merge sub pământ, iar Lazăr – ce se traduce Dumnezeu mă ajută și mă salvează – primește premiul mântuirii, deoarece în Domnul s-a încrezut.

Noi, creștinii, trebuie să știm că ceea ce contează în absolut este cum ne pregătim mântuirea, iar aceasta se face urmând poruncile, ori calea pe care ne-a dat-o Isus. După moarte, bogatul se pare că ar vrea să se convertească, s-ar mulțumi și cu o picătură de apă, dar este prea târziu. Bogatul îi cere lui Avram să-i instruiască, să-i avertizeze pe frații săi cu o minune, pentru că așa vor crede (și vor ști să se pregătească pentru viața veșnică), dar Avram îi răspunde că pentru convertire nu sunt necesare minunile. Ajunge pentru creștini să meargă la biserică, să creadă în ceea ce le spun preoții din Scripturi și să facă fapte bune.

Necazul săracului Lazăr nu este doar că nu are ce mânca ci și faptul că nu are cu ce se îmbrăca. Cu alte cuvinte, este tratat mai rău ca și animalele: câinii se săturau la masa bogatului, dar Lazăr rămânea cu firimiturile. Folosirea necinstită a bogăției e condamnată de Isus pentru că nu se poate sluji și lui Dumnezeu și banului. Isus pune pe primul loc grija și dragostea de oameni când spune: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu (respectați poruncile) și toate celelalte vi se vor alătura vouă (bogăția și dragostea dintre voi).

Astăzi cam 15% dintre oameni sunt bogați și consumă 82% din resursele lumii, iar săracii consumă cam 5% (clasa de mijloc consumă restul). Faptul că în România 60.000 oameni mor anual din cauza sistemului sanitar, oare nu este o lipsă de neatenție față de cei săraci? Faptul că în anul 2009 industria auto din România va trimite în șomaj peste 7.500 de oameni, oare nu alimentează lipsa de grijă față de cei mai săraci? Iubiților, Evanghelia ne invită să descoperim o clasă socială uitată și marginalizată. Totodată ne atrage atenția că viața omului pe pământ este timpul lăsat de Domnul pentru a fi milostivi, pentru a trăi în pace și a-i iubi și ajuta pe cei de lângă noi, ca împreună să ne bucurăm în Împărăția cea veșnică.

Bogatul care avea de toate, și care s-a închis în el, îl pierde pe Domnul, pierde bogăția, pierde viața, se pierde pe el însuși, pierde numele, pierde tot. Săracul care nu avea nimic, stă lângă Dumnezeu, câștigă viața, își păstrează numele, câștigă tot. Săracul este cel numit Lazăr, este “Domnul ajută”. Dumnezeu vine până la noi în persoana celor săraci, care bat pe la ușile noastre, pentru a ne ajuta să trecem peste prăpastia construită de bogații fără suflet. Lazăr este și Isus, Mesia sărac și slujitor, ce n-a fost primit, dar a cărui moarte a schimbat în mod radical toate lucrurile.

Ritul bizantin