Start > Ritul latin > Preacurata Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu

Preacurata Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu

1 January 2008
1,536 afișări

Autor: Diverși alți autori
Copyright: Predici.cnet.ro
Preasfânta Fecioară Maria Născătoare de Dumnezeu

Observăm din experiența noastră sau a celor din jurul nostru că, atunci când un copil vrea să-și descarce sufletul, când vrea să-și facă cunoscute îndoielile, grijile, necazurile sau bucuriile, aleargă negreșit la mama sa. Mama, prin calmul ei, prin capacitatea ei de a asculta, inspiră copilului o stare de pace, de liniște. Mama este o persoană a păcii; ea iubește slujind și se bucură când își vede copilul fericit.

Nu întâmplător astăzi, în prima zi a anului civil, Biserica ne îndreaptă privirea spre mama noastră din ceruri, spre Preacurata Fecioară Maria, care a ascultat de voința lui Dumnezeu și a devenit mama Fiului dumnezeiesc. Ea este modelul mamei care ascultă; ea este cea căreia noi îi putem încredința grijile noastre.

Da! Acesta este și adevărul proclamat de evanghelii: Maria este mama lui Isus, om-Dumnezeu. Datorită acestui privilegiu, ea a fost înălțată peste toate treptele îngerești și a devenit regina lor, superioară lor nu prin natura umană, ci prin plinătatea harului, prin participarea la natura sa divină. La Conciliul din Efes (431), Biserica a declarat-o, pentru prima oară în mod oficial, pe Maria ca Theotokos, adică maică a lui Dumnezeu. Aceasta pentru că patriarhul de Constantinopol, Nestoriu, într-una din predicile sale, a spus că Maria nu este mamă a lui Dumnezeu, ci mama acelui om sfânt, Isus, în care s-a coborât Fiul lui Dumnezeu. Această afirmație a provocat stupoare în rândul credincioșilor, care o cinsteau pe Maria ca Mamă a lui Dumnezeu. Conciliul, întrunit la cererea papei Celestin și condus de sfântul Ciril de Alexandria, a declarat-o pe Maria ca adevărată mamă a lui Dumnezeu. Iată cuvintele adresate de sfântul Ciril de la balconul bisericii din Efes mulțimii entuziaste care aștepta nerăbdătoare sentința conciliului: ‘Credința catolică, transmisă de sfinții apostoli, ne spune că Maria este adevărată mamă a lui Dumnezeu. Mama este mamă a întregii persoane, nu numai a unei părți. Când Fecioara Maria a răspuns da la planul Creatorului, Cuvântul divin și-a asumat în mod perfect întreaga natură umană: sufletul rațional și trupul@.

Într-adevăr, prin acceptarea liberă a planului de mântuire din partea Mariei, Dumnezeu a binecuvântat întreaga creație. Despre această binecuvântare ne vorbește prima lectură de astăzi, luată din Cartea Numerilor: „Să te binecuvânteze Domnul și să te păzească. Domnul să-și lumineze fața asupra ta și să se îndure de tine” (Num 6,24-25). Este vorba de binecuvântarea adresată de Aron și fiii săi, la porunca Domnului, asupra întregului popor, care descoperă bucuria apropierii de Dumnezeu și apartenența sa privilegiată la el.

Prin întruparea lui Cristos, această binecuvântare s-a realizat în toată plinătatea sa. Este ceea ce ne prezintă sfântul apostol Paul în cea de-a doua lectură. Făcându-se om, Isus a împlinit promisiunile făcute de Dumnezeu în Vechiul Testament. În acest mod, Isus a reușit să-i mântuiască și să-i răscumpere pe oameni, făcându-i părtași la nașterea sa divină, la mântuire. Harul adopției noastre divine se realizează real prin Fecioara Maria. Dacă în inima noastră răsună melodios acel Abba! Tăticule!, acest lucru se întâmplă datorită Mariei. Ea este mama lui Isus nu doar pentru că i-a dat acestuia un trup, ci și pentru că a pătruns profund misterul lui Cristos, „s-a oferit total pe sine, punându-se în slujba misterului răscumpărării” (LG 56).

Maria este simbolul ființei umane care se încrede în Dumnezeu, chiar dacă nu înțelege tot ce se întâmplă în viața ei și a fiului ei. Atitudinea ei nu este una de indiferență, de superficialitate, dar, așa cum ne relatează textul evanghelic proclamat astăzi, Maria nu uită, nu permite să scape, să alunece din ființa sa evenimentele. Ea meditează toate acele fapte minunate în inima ei (cf. Lc 2,19). Această meditație reprezintă o preocupare de a cunoaște voința lui Dumnezeu, de a experimenta că el este aproape și o călăuzește. Ca orice altă mamă, Maria descoperă minunile lui Dumnezeu în acel copil care crește și o surprinde în fiecare zi cu ale sale cuceriri, cu primele cuvinte rostite, cu primii pași nesiguri. Apoi devine mare și se îndepărtează treptat de ea, pentru a-și îndeplini misiunea sa. Aceasta este povestea fiecărui copil, care, oricum, poate conta mereu pe prezența mamei sale. i Maria, într-adevăr, rămâne alături de Cristos pe tot parcursul vieții sale. Este alături de el în viața sa publică, printr-o prezență calmă și tăcută; este alături de el pe multele Calvar, acolo unde Isus o va încredința ucenicului iubit, dar și întregii Biserici.

Se povestește că într-o familie s-a născut o fetiță cu numele Lucia. Bucuria părinților a fost mare, având în vedere că era primul lor copil. Zâmbetul și privirea ei i-au captivat pe aceștia. Îi cumpărau tot ce avea nevoie și-i îndeplineau orice dorință. Timpul însă a zburat cu rapiditate, Lucia a devenit premiantă, iar părinții erau foarte mândri de ea. Într-o zi, pe când participa împreună cu părinții la liturghia duminicală, Lucia a căzut de pe bancă și și-a pierdut cunoștința. Transportată de urgență la spital, medicii au readus-o la viață, dar au stabilit un diagnostic necruțător: Lucia suferea de o gravă malformație la inimă. Îi trebuia de urgență un donator. Dar unde să găsești o inimă? O puteai cumpăra de la supermarket sau o puteai lua din farmacii? Cu siguranță că nu. Cu trecerea timpului, starea Luciei s-a agravat atât de tare, încât medicii i-au mai acordat doar câteva luni de viață. În mod miraculos, s-a găsit un donator compatibil. Imediat s-a intrat în sala de operație. Operația a decurs bine. Lucia mai trebuia să stea în spital doar câteva săptămâni pentru recuperare. În sfârșit, a venit și ziua mult dorită a externării. Când a ajuns acasă, tatăl ei, cu lacrimi în ochi, i-a dat o scrisoare din partea mamei ei. Scria aceasta: „Lucia, iubirea mea, în momentul când citești această scrisoare ești deja o adolescentă plină de viață și ai o inimă puternică ce-ți bate în piept. Nici nu-ți poți imagina cât de mult regret că nu pot fi alături de tine în aceste clipe. Când am aflat că ai putea muri, m-am hotărât să-ți ofer cel mai frumos cadou pe care nimeni nu ți l-ar fi putut da. Îți dăruiesc toată viața mea, fără nici o condiție, ca să faci cu ea ce vrei tu. Trăiește Lucia! Te iubesc!”

Desigur, este vorba de un caz extrem, însă putem afirma că asemenea Luciei, care și-a putut continua viața datorită dăruirii totale și necondiționate a mamei sale, și noi trăim în lumina lui Cristos datorită iubirii delicate a Mariei, care a binevoit să răspundă planului de mântuire divină, care a acceptat să dăruiască lumii bolnave și muribunde viața în Cristos. Să fim recunoscători față de această dovadă de iubire și să nu încetăm să apelăm la ajutorul ei ori de câte ori avem nevoie.

Biserica ne invită să începem fiecare an sub auspiciile păcii, iar Maria este, prin excelență, o persoană a păcii. Pe drept cuvânt, ea este numită regină a păcii. Este o ocazie fericită, pentru că astăzi celebrăm și Ziua Mondială a Păcii, o zi destinată să creeze între oameni o conștiință, o mentalitate, o psihologie a păcii. Dar putem vorbi de pace în aceste timpuri când vedem în multe locuri ale planetei focare de război care produc mari suferințe atâtor oameni? Putem vorbi de pace când terorismul creează un climat de nesiguranță în atâtea țări? Putem vorbi de pace când, în atâtea familii, scandalurile, divorțurile și alcoolul produc suferințe iremediabile? Putem vorbi de pace când atâția copii și tineri suferă de pe urma foamei, a drogurilor, a traficului de ființe umane? Suntem invitați să devenim fii ai păcii și să ne aducem fiecare contribuția la pacea universală, conștienți fiind că miliarde de oameni fără pace nu pot forma o umanitate a păcii, așa cum miliarde de picături de apă murdară nu pot forma un ocean curat.

Să devenim fii ai păcii! Avem drept model în acest sens pe Preacurata Fecioară Maria, care a devenit, prin acel Fiat al ei spus îngerului, o fiică a păcii, o făuritoare a păcii. Să imităm exemplul ei, pentru că numai omul nou, care tânjește după spirit și nu după carne, poate deveni fiu și făcător de pace între frați.

Vă doresc un an nou binecuvântat, sub ocrotirea Fecioarei Maria, Născătoare de Dumnezeu, regina păcii!

Ritul latin