Selecție de predici
Duminica a II-a după Paște
Anul B (A, C)
Lecturi:
Fapte 4,32-35
1Ioan 5,1-6
Ioan 20,19-31
Ioan 20,19-31
- În seara aceleiași zile, prima a săptămânii, deși ușile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!” Zicând aceasta, le-a arătat mâinile și coasta. Discipolii s-au bucurat când l-au văzut pe Domnul. Atunci, Isus le-a zis din nou: “Pace vouă! Așa cum m-a trimis Tatăl, așa vă trimit și eu pe voi”. Și, spunând aceasta, a suflat asupra lor și le-a zis: “Primiți pe Duhul Sfânt. Cărora le veți ierta păcatele, vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute”. Însă Toma, unul dintre cei doisprezece, care se numea “Geamănul”, nu era cu ei când a venit Isus. Așadar, ceilalți discipoli i-au spus: “L-am văzut pe Domnul!” Dar el le-a zis: “Dacă nu voi vedea în mâinile lui semnul cuielor și nu-mi voi pune degetul în semnul cuielor și nu-mi voi pune mâna în coasta lui, nu voi crede”. După opt zile, discipolii lui erau iarăși înăuntru, iar Toma era împreună cu ei. Isus a venit, deși ușile erau încuiate, a stat în mijlocul lor și a zis: “Pace vouă!” Apoi i-a spus lui Toma: “Adu-ți degetul tău aici: iată mâinile mele! Adu-ți mâna și pune-o în coasta mea și nu fi necredincios, ci credincios”. Toma a răspuns și i-a zis: “Domnul meu și Dumnezeul meu!” Isus i-a spus: “Pentru că m-ai văzut, ai crezut. Fericiți cei care nu au văzut și au crezut”. Isus a mai făcut înaintea discipolilor și multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Acestea însă au fost scrise ca să credeți că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu și, crezând, să aveți viață în numele lui.
Toma Apostolul vs Toma Inventatorul
pr. James Gilhooley
Îndurarea în acțiune
pr. Phil Bloom
Omul nou al Învierii
pr. Anton Dancă
Duminica a II-a după Paște (B) (audio)
Diverși alți autori
Duminica a II-a a Paștelui (B)
pr. Șerban Tarciziu
Domnul meu și Dumnezeul meu
pr. Anton Dancă
A II-a Duminică după Paști (pentru copii)
pr. Pietro Righetto
Importanța cuvântului “apoi”
pr. Alessandro Pronzato