- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Despre recunoștința pentru binecuvântări

Posted By pr. Ernest Munachi Ezeogu On October 11, 2007 @ 4:00 am In Ritul latin | No Comments

Harry Ironside, marele predicator și biblist american, a intrat într-un restaurant să ia masa. Pe când se pregătea să înceapă să mănânce, un bărbat s-a apropiat de el și l-a întrebat dacă i se poate alătura. Ironside l-a invitat să se așeze. Apoi, conform obiceiului, Ironside și-a înclinat capul pentru ase ruga. Când și-a deschis ochii bărbatul din fața lui l-a întrebat: “Vă doare capul?” Ironside a răspuns: “Nu.” Bărbatul a continuat: “Este ceva în mâncarea Dvs?” Ironside i-a răspuns: “Nu, doar m-am rugat lui Dumnezeu înainte să mănânc.” Omul i-a răspuns: “Ahhh, sunteți unul dintre aceia deci? Ei bine, să știți atunci că eu nu mulțumesc niciodată. Îmi câștig banii prin sudoarea frunții mele și astfel nu trebuie să mulțumesc nimănui când mănânc. Încep să mănânc și gata!” Ironside i-a spus: “Mda, sunteți exact ca și câinele meu. Exact așa face și el!”

Sunt mulți oameni în societatea de astăzi care sunt asemenea câinelui lui Ironside. Ei cred că au câștigat pe drept fiecare bun și în concluzie nu au cui să îi mulțumească, nici măcar lui Dumnezeu. Ei uită că binecuvântările din viețile lor sunt binecuvântările lui Dumnezeu înainte să devină realizările noastre. Ce a făcut cineva ca să merite să se nască, atunci când alții se nasc morți sau sunt avortați? Ce am făcut noi ca să fim iubiți de părinți, când unii nici măcar nu îi au? Ce am făcut ca să avem ochi să vedem, urechi să auzim, limbă să vorbim, picioare să umblăm? Cât de mult i-a plătit cineva lui Dumnezeu pentru că este inteligent sau frumos? Să ne gândim la numeroșii prieteni, la rude, la persoanele de la care am avut de învățat. Sunt binecuvântări primite pe gratis. Emerson spunea că dacă stelele ar apărea pe cer odată pe an, fiecare ar sta treaz în acea noapte să le vadă. Dar am văzut stelele atât de des încât nu ne mai obosim să ne mai uităm la ele. Cât de ușor ne obișnuim cu binecuvântările din viață și uităm să mai mulțumim pentru ele.

În Evanghelia de astăzi Isus a vindecat zece leproși. Doar unul s-a întors să mulțumească. De ce nouă leproși nu s-au întors? Iată câteva motive pentru care se poate să nu se fi întors: Mai bine stau să văd dacă vindecarea e pe bune sau boala se va întoarce. Este suficient timp să merg la Isus; am să merg mai târziu. Dacă mă gândesc bine se poate să nu fi suferit de lepră de fapt. Eram sigur că într-o bună zi ne vom vindeca. Așa după cum mă gândeam: dacă gândim pozitiv ne vom vindeca într-o zi – ea a venit. Isus nu a făcut nimic special: orice rabin putea să facă la fel. Acum că sunt OK ce nevoie mai am de El? Ceea ce îmi trebuie acum este un preot al templului, singurul care mă poate curăța. Isus a spus să mergem la preot – s-ar enerva să vadă că ne întoarcem acum. Vedem din aceste motive că ingratitudinea poate adesea să izvorască din egoism și lăcomie. Nerecunoștința nu este altceva decât punerea nevoilor mele în fața nevoilor altora.

Din fericire există un al zecelea lepros care nu spune nimic ci pur și simplu se întoarce la Isus. El este un samaritean, un străin. Nu poate să meargă la preot deoarece preotul nu l-ar primi. Nu aparține religie “adevărate”. Este privind ca un păcătos pentru că nu respectă legea iudaică. Cei nouă leproși evrei au mers la preot pentru că doreau să împlinească legea. Cel fără de lege își urmează instinctul natural și se întoarce la Isus să îi mulțumească. Uneori bunul simț este mai corect decât litera legii când e vorba de descifrarea voinței lui Dumnezeu. Oamenii care resping bunul simț și rațiunea, și care caută să împlinească legile omului sau ale lui Dumnezeu, sfârșesc adesea greșind, asemenea celor nouă leproși.

Mulți creștini astăzi nu participă la Liturghia de duminică. Mai mult decât orice este un semn că au devenit oameni nerecunoscători. Pentru creștini, un motiv important al venirii duminica la biserică este să aducă mulțumită lui Dumnezeu. Cuvântul “Euharistie” vine din cuvântul grec care înseamnă “mulțumită”. Dacă ne vom număra binecuvântările, dacă ne vom da seama că toate vin de sus, atunci vom fi mai deschiși să ne comportăm ca samariteanul lepros, care când și-a dat seama că a fost vindecat s-a întors cu bucurie și s-a închinat lui Dumnezeu și i-a adus slavă.


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/876/