Start > Ritul latin > Harul Botezului

Harul Botezului

4 January 2007
1,391 afișări

Autor: pr. Ernest Munachi Ezeogu
Traducere: Radu Capan
Copyright: Predici.cnet.ro
Duminica I-a de peste an - Botezul Domnului (Anul C)

Acum câțiva ani a fost organizată în Anglia o conferință pe tema: “Ce diferențiază creștinismul de toate celelalte religii ale lumii?” La conferință unii au sugerat că creștinismul este unic prin învățătura lui despre Dumnezeu care a devenit om. Dar și în religia hindusă există relatări despre Dumnezeu care a venit pe pământ ca om. Alții au sugerat că unică ar fi credința în înviere. Dar și alte religii cred în învierea morților. Dezbaterea s-a încins până când a apărut C. S. Lewis, marele apărător al creștinismului. “Care este problema?”, a întrebat el. Când i s-a spus că se discută ce dă unicitate creștinismului, el a răspuns: “Oh, dar e simplu. Este harul.”

În această zi în care sărbătorim Botezul Domnului, a doua lectură din Scrisoarea către Tit se concentrează nu asupra lui Isus ci asupra oamenilor care au fost mântuiți prin harul botezului. “Dar când s-a arătat bunătatea și iubirea de oameni a lui Dumnezeu mântuitorul nostru – nu prin faptele pe care le-am fi făcut noi în dreptate, ci după îndurare – el ne-a mântuit prin baia nașterii și reînnoirii Duhului Sfânt” (Tit 3,4-5). Mântuirea pe care am primit-o nu este ca răsplată pentru orice fapte bune am fi făcut noi, ci un dar liber și necondiționat al lui Dumnezeu. Prin botez, Dumnezeu ne șterge toate păcatele și nu mai ține socoteală de ele.

C. S. Lewis avea dreptate când spunea că doctrina harului face credința creștină unică între toate credințele existente pe pământ. Alte religii spun că Dumnezeu răsplătește dreptatea și pedepsește răutatea. Am auzit cu toții de legea hindusă a karmei, ce afirmă că trebuie să plătim pentru fiecare gând, cuvânt sau faptă păcătoasă, și că dacă nu plătim suficient în această viață ne vom reîncarna și vom reveni pe pământ pentru a continua să plătim pentru greșelile noastre. Credința creștină crede de asemenea în dreptatea lui Dumnezeu. Sfântul Paul ne admonestează: “Nu vă înșelați: Dumnezeu nu permite să fie luat în râs, căci ceea ce seamănă omul aceea va și culege. Cine seamănă în trup va culege din trup putrezire; dar cine seamănă în Duh va culege din Duh viața veșnică. Să nu ne lăsăm deci obosiți de a face binele, căci la timpul potrivit vom culege, dacă nu ne vom lenevi” (Galateni 6,7-9). Dar de asemenea credem că Dumnezeu ne iartă greșelile și se comportă cu noi mult mai bine decât am merita. Acesta este harul. Aceasta este favoarea pe care o primim în mod nemeritat. Botezul care ne face copii ai lui Dumnezeu este un bun exemplu de har.

Nu există condiții de îndeplinit pentru primirea harului lui Dumnezeu. De aceea chiar și copiii pot primi botezul. Nu există condiții de îndeplinit, dar există consecințe. Ne-o subliniază a doua lectură de astăzi: “Harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toți oamenii, învățându-ne să respingem nelegiuirea și poftele lumești, ca să trăim în veacul de acum cu înțelepciune, cu dreptate și cu evlavie” (Tit 2,11-12). Harul lui Dumnezeu ne aduce mântuirea, dar ne cere să renunțăm la cele lumești pentru a îmbrățișa cele dumnezeiești. A primi harul lui Dumnezeu este un act liber și necondiționat. Dar a rămâne în harul lui Dumnezeu presupune un răspuns din partea noastră. Acest răspuns este, pe de o parte, să spunem nu răului și tentației de a ne conduce viețile după înclinațiile egoiste, și, pe de altă parte, să ne supunem lui Dumnezeu, să ne trăim viețile în supunere față de voința Sa sfântă. Cu alte cuvinte, noi, cei care am primit harul botezului, trebuie să ne străduim să ne trăim promisiunile baptismale.

Celebrând astăzi Botezul Domnului nostru Isus Cristos în Iordan, să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul gratuit al mântuirii primit prin harul Botezului. Să îi cerem cu ardoare darul de a rămâne fideli promisiunilor de la Botez și de a-i spune nu satanei și promisiunilor lui false, spunând în schimb da lui Dumnezeu până în ceasul morții.

Ritul latin