Start > Ritul latin > Fecioara Maria, Regina Rozariului

Fecioara Maria, Regina Rozariului

1 January 2007
2,179 afișări

Autor: volum colectiv Chemați la sfințenie
Copyright: Editura Sapientia
Regina Sfântului Rozariu

“Bucură-te, plină de har, Domnul este cu tine!” Cu aceste cuvinte îngerul salută Fecioara din Nazaret. Și tot cu aceste cuvinte noi am invocat-o pe Sfânta Fecioară Maria de multe ori în diverse momente ale vieții noastre.

În evul mediu, atunci când poporul și chiar o bună parte din călugări nu au mai cunoscut limba latină în care se recita Breviarul și nici nu au mai știut carte ca să poată citi cei 150 de psalmi ai Breviarului, psalmii au fost înlocuiți cu 150 de Tatăl nostru apoi 150 de Bucură-te Marie, servindu-se pentru a le număra de boabele înșirate zece câte zece pe o ață sau de nodurile făcute pe o sforicică. Aceasta este geneza formării rugăciunii Rozariului. Încetul cu încetul a luat forma actuală. Ea a devenit psaltirea, breviarul oamenilor simpli, iar astăzi este una din cele mai prețioase rugăciuni a Bisericii. Sfânta Fecioară cere la Fatima în 1917, ca între decade să se intercaleze rugăciunea: “O, Isuse iartă-ne păcatele…”. Rozarium este un cuvânt latin și poate fi tradus cu coroană de trandafiri sau cu grădină de trandafiri. Și așa cum într-o grădină de trandafiri găsim trandafiri de diferite culori, și în Rozariul Maicii Domnului găsim trei grupuri de câte cincizeci de trandafiri care exprimă bucuria, durerea, slava.

Comemorarea de astăzi a fost instituită de Sfântul Părinte Papa Pius al V-lea, pentru a aminti victoria obținută în 1571 la Lepanto, prin care au fost îndepărtate gravele amenințări la adresa credinței creștine din partea turcilor. Această victorie s-a datorat mijlocirii Sfintei Fecioare care era invocată la Roma și în toată lumea creștină prin rugăciunea sfântului Rozariu. De atunci această rugăciune a fost recomandată în mod constant de Pontifii Romani în mai bine de douăzeci de documente și enciclici.

În această lună, pe care Biserica o dedică cinstirii Maicii noastre cerești mai ales prin această devoțiune mariană, trebuie să ne întrebăm: iubim noi sfântul Rozariu? Face Rozariul parte din viața noastră? Cum contemplăm noi fiecare dintre mistere? În fața atâtor dificultăți în care ne zbatem adesea, în fața marii nevoi de ajutor pentru apostolat, pentru a duce înainte familia noastră și a o apropia mai mult de Dumnezeu, nu putem uita că la fel ca și în trecut și astăzi Rozariul trebuie să fie arma noastră puternică pentru a învinge în lupta interioară și pentru a ajuta toate sufletele.

Poate vă puneți întrebarea, de ce Rozariul este așa de important? Mulți spun că este lung și monoton și se întreabă: Oare nu se poate înlocui cu o altă rugăciune mai scurtă care să fie tot atât de eficientă? De ce este important? Pentru că este rugăciunea pe care o preferă Sfânta Fecioară Maria. În numeroasele sale apariții ea apare cu Rozariul în mână, se unește cu cei care îl recită și-i îndeamnă pe toți cu îngrijorare și preocupare maternă: rugați-vă în fiecare zi Rozariul!

Este importantă rugăciunea Rozariului, și totodată eficientă, pentru că este o rugăciune simplă, umilă ce ne formează în mod spiritual conducându-ne la modestie, la blândețe, la simplitatea inimii. Astăzi, Satana reușește să învingă prin spiritul de mândrie și de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și de aceea îi este groază de cei ce o urmează pe Maria pe calea modestiei și a umilinței. În timp ce această rugăciune este disprețuită de cei ce se cred mari și sunt mândri, ea este folosită cu multă iubire de cei mici ai Mariei: de cei săraci, de copii, de cei smeriți, de suferinzi, de foarte mulți credincioși care s-au încredințat Mamei cerești. Oamenii mici și simpli iubesc această rugăciune simplă, fiindcă o simt pe Maria aproape. Cei mici și umili văd în Maria tovarășa lor de viață, pe aceea care a străbătut ca și ei același drum presărat cu mici bucurii, cu mari suferințe și cu speranță de răsplată și slavă la sfârșitul vieții. Cei mândri și dornici să se dea în spectacol nu înțeleg această rugăciune, o disprețuiesc, considerând-o plictisitoare, monotonă. E posibil! Pentru cine nu o iubește pe Maria. Rozariul este semnul iubirii. Când e vorba de o iubire autentică nu mai putem vorbi de monotonie și plictiseală sau de ariditate sufletească. Cei care se iubesc cu adevărat nu se plictisesc să-și spună zilnic același lucru: Te iubesc!

Rozariul, apoi, este o rugăciune pe care noi o facem împreună cu Maria. Când o invocăm să se roage pentru noi Ea împlinește cererea noastră, unind rugăciunea sa cu rugăciunea noastră. Iar când cere Maria, obține întotdeauna pentru că Isus nu poate spune nu la ceea ce îi cere mama sa.

Nu în cele din urmă putem spune că Rozariul este o rugăciune biblică. Este de fapt o sinteză a evangheliei, un rezumat al istoriei mântuirii. În cele cincisprezece mistere se desfășoară, se derulează, lucrarea mântuirii noastre. Prin contemplarea misterelor sfântului Rozariu vom ajunge să înțelegem planul lui Isus ce se desfășoară în toată viața sa, de la Întrupare la Paștele său glorios; și astfel vom pătrunde tot mai mult în misterul mântuirii. Padre Pio un călugăr capucin ce a primit stigmatele Mântuitorului, răspundea odată la întrebarea: La ce trebuie să mă gândesc atunci când recit Rozariul? – pe care i-o adresase o creștină. Atenția, spunea Padre Pio, trebuie îndreptată spre Bucură-te Marie, adică spre salutul pe care îl adresezi Fecioarei, dar fără a pierde din vedere misterul pe care îl contempli. Ea a fost prezentă în toate misterele, a participat la toate cu iubire și durere. Ea participă în continuare la ele când recităm Rozariul. Într-adevăr, misterele de bucurie, de durere, de slavă pe care le-a trăit Maria, noi le contemplăm împreună cu ea atunci când ne rugăm Rozariul.

Astăzi, sărbătorind-o pe Maria ca Regină a Rozariului, Biserica vrea să ne reamintească importanța acestei rugăciuni și să ne îndemne să-l recităm cu o reînnoită fervoare și atenție pentru că Rozariul este ca un lanț uriaș de iubire și de salvare cu care putem înfășura persoane și situații și chiar să influențăm desfășurarea tuturor evenimentelor din timpul nostru.

Un tânăr a primit de la mama sa un rozariu pe crucifixul căruia era inscripționat numele său. Fiind un dar de la mama sa tânărul îl purta tot timpul cu el și nu era zi în care să nu mediteze misterele Rozariului. Dar într-o zi, fiind la o petrecere cu prietenii aceștia i-au descoperit rozariul și au început să râdă de el. De rușine tânărul l-a aruncat pe stradă. După câțiva ani un preot este chemat la căpătâiul unui bolnav ce era pe moarte într-un spital. Acel bolnav nu dorea să audă de preot dar acesta a insistat. Ajuns la bolnav îl găsește dormind și așteptând să se trezească începe să se roage Rozariul. Trezindu-se bolnavul și zărind rozariul în mâinile preotului îl întreabă: “De unde aveți acest rozariu? Preotul îi spune că l-a găsit acum câțiva ani în urmă pe stradă iar de atunci oferă în fiecare zi câte o decadă pentru mântuirea sufletului celui care l-a pierdut. Bolnavul a început să plângă, spunând preotului că lui i-a aparținut acel rozariu, povestind apoi cum l-a aruncat pe stradă și renunțând astfel la rugăciunea pe care el a învățat-o de mic și-a pierdut credința căzând apoi în noroiul păcatului și al viciului. După toate acestea bolnavul s-a împăcat cu Dumnezeu iar la scurt timp a murit fericit.

Iată un exemplu care ne arată puterea rugăciunii rozariului. Cu ea vom reuși să descoperim cursele Diavolului, să evităm multe din capcanele sale și putem să recuperăm întotdeauna de la el terenul pe care l-a cucerit; putem face să răsară germenii binelui în pustiul răului și al păcatului.

Să iubim această rugăciune, să o spunem zilnic fără întrerupere, toată viața și putem fi siguri că Diavolul nu va reuși niciodată să ne învingă.

Petru-Bogdan RĂCHITEANU

Ritul latin