Start > Ritul latin > Duminica a XXV-a (C)

Duminica a XXV-a (C)

11 September 2010
1,051 afișări

Autor: pr. Șerban Tarciziu
Copyright: Actualitatea creștină
Duminica a XXV-a de peste an (Anul C)

Ca și în alte câteva duminici precedente, pericopa evanghelică din această duminică ne propune o serie de învățături ale lui Isus, învățături ce au ca punct de pornire o situație de viață reală (v. pericopa din Duminica a XVIII-a C) sau una fictivă relatată sub forma unor povestioare/parabole (cum este cazul acestei duminici, etc.). Parabola acestei duminici pune în scenă o situație posibilă de viață în centrul căreia apare și o problemă foarte asemănătoare cu ale noastre ale tuturor. Or, Isus, prin învățăturile propuse în partea a doua a pericopei de astăzi, încercă să rezolve această problemă.

Parabola-cadru a acestei duminici îl are ca protagonist pe un administrator care, abuzând de încrederea stăpânului său, se vede în situația de a trebui să dea cont de gestiunea încredințată și chiar de a o pierde în scurt timp. În acest caz preocupare administratorului este aceea de a se salva în condițiile în care, rămas fără sursă de profit și incapabil de “reconversie profesională”, va voi să supraviețuiască și nu oricum. Drept care, cu multă luciditate (fără să intre în panică) el analizează cu minuțiozitate, cu inteligență și cu curaj situația în care se află și, mai ales, în ce fel va putea să se salveze. Mai precis, profitând de funcția de administrator și de timpul rămas, el elaborează o strategie pentru a-și face prieteni care să-l primească în casele lor. Văzând perspicacitatea administratorului Stăpânul (care nu mai este acum cel al administratorului, ci Isus) îl laudă și îl dă de exemplu pentru inteligența cu care a folosit timpul și mijloacele pe care le avea la îndemână pentru a scăpa din situația dificilă pe care i-ar fi rezervat-o destituirea din funcție. Formulată în acest fel, parabola conține și un reproș la adresa ucenicilor care, în calitate de fii ai luminii, dau dovadă de mult mai puțină perspicacitate în afirmarea prezenței și lucrării Împărăției lui Dumnezeu în lume decât escrocii (în text fiii întunericului) în “afacerile” murdare ale acestei lumi.

Învățătura care decurge din această situație și pe care Isus ne-o propune se referă la modul în care ucenicii trebuie să se folosească de timpul prezent și de mijloacele care la stau la dispoziție pentru se pune în slujba Împărăției lui Dumnezeu. Gestionarea Împărăției nu ar trebui să fie sinonimă cu naivitatea, cu incompetența, cu prostia, ci ea cere angajarea tuturor capacităților, dăruite de Dumnezeu, a întregii inteligențe umane în favoarea lucrării creatoare sau restauratoare a lumii înfăptuite prin Isus Cristos.

Ritul latin