- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

A III-a duminică după Paști (pentru copii)

Posted By pr. Pietro Righetto On April 9, 2010 @ 7:11 pm In Ritul latin | No Comments

1. Introducere

De multe ori nu-îl vedem pe Dumnezeu, pentru că ochii și inima noastră sunt tulburați de rău.

Un părinte al deșertului spunea: “Așa cum nu este posibil ca cineva să-și vadă chipul într-o apă tulbure, la fel, nici sufletul, dacă nu îndepărtează ceața, praful răului, nu poate să contemple chipul lui Dumnezeu! (G. VANNUCCI, ed., Le parole dei padri nel deserto, Fiorentina 1979).

2. Tema

“Aleluia, Cristos a înviat și trăiește în Biserică”.
Sau: “Numai împreună cu Isus pescuim mai mult”.

3. Mesajul zilei

Cine îl poate vedea pe Isus înviat?
- Înainte de moartea sa, toți îl puteau vedea pe Isus. După înviere, Isus nu mai poate fi văzut, nu mai este prezent în umanitatea sa vizibilă. Maria Magdalena întreabă de trei ori: “Unde este Isus? Unde a fost pus?” (In 20,2.13.15)
- Isus înviat este pretutindeni, dar numai în mod spiritual și invizibil. “Fericiți sunt cei care cred fără să vadă!”
Isus înviat trăiește și lucrează în Biserica sa.
- Isus înviat le dă ucenicilor curaj și bucurie (cf. prima lectură). Dacă crezi în Isus înviat, devii curajos în credință, entuziasmat să trăiești cu el.
- Isus înviat își răspândește și dezvoltă Biserica. Pescuirea miraculoasă reprezintă împărăția lui Dumnezeu, care primește toate neamurile. Numărul 153, după sfântul Ieronim, mare cercetător al Bibliei, reprezintă toate felurile de pești cunoscute atunci.
Dacă crezi în Isus înviat, ai încredere în Biserică și în viitorul ei.
- Isus înviat îl pune pe Petru ca păstor suprem al Bisericii sale, cerându-i credință și iubire.
- Dacă crezi în Isus înviat, ești întotdeauna cu papa, ești întotdeauna cu Biserica, chiar și în momentele cele mai grele.
Creștin adevărat este cel care crede în Isus, viu și activ în Biserica sa.

4. Exemple

a) Ar putea fi utilă repetarea acestei rugăciuni: “Isuse înviat, mărește-ne credința în tine!” Creșterea în credință este presupusă pentru creșterea în iubire față de Dumnezeu și față de frații noștri.

b) Isus înviat este gata pretutindeni să dea un impuls vieții. Trebuie să fim atât de siguri de prezența lui Isus înviat, încât să facem asemenea acestui eremit.

Un anahoret din Tebaida trăia de mulți ani în pocăință și în fidelitate fată de Isus. Într-o zi, un diavol i-a întins o cursă pentru a pune la încercare credința sa: i-a apărut sub forma lui Isus înviat. I-a spus:
- Eu sunt Cristos glorios.
La vederea acestuia, eremitul sfânt a închis ochii. Diavolul l-a întrebat atunci cu dulceață prefăcută:
- Închizi ochii în fața Domnului?
Sfântul a răspuns:
- Nu pe pământ vreau să-l văd pe Domnul, ci în cer. Pentru moment, îmi este suficient să îl simt aproape de mine în credință.

c) Numai cel care are credință simplă, ca a unui copil, poate să-l vadă pe Isus înviat.

Pentru a merge la școală, un copil era nevoit să meargă într-un sat vecin. Trebuia să plece dimineața devreme, când era încă întuneric, și să se întoarcă seara, când se înnopta. Pentru a ajunge la școală, trebuia să treacă prin pădure. Pentru că se temea să meargă singur, i-a cerut mamei sale, văduvă, să-i dea un slujitor ca însoțitor.
Mama sa i-a spus: “Fiul meu, suntem prea săraci pentru a ne putea permite un slujitor. Fratele tău, Krishna, este stăpânul junglei. Spune-i să te însoțească atunci când pleci și te întorci de la școală”.
Copilul a ascultat. A doua zi l-a chemat pe fratele său, Krishna, și Krishna a fost de acord cu cererea copilului. O vreme totul a mers bine.
A sosit ziua de naștere a învățătorului său și se aștepta ca toți copiii să-i aducă daruri. Văduva i-a spus fiului său: “Fiule, suntem prea săraci pentru a putea face un cadou învățătorului. Spune-i fratelui tău, Krishna, să-ți dea un cadou pentru el”. Krishna i-a dat copilului un urcior plin cu lapte, pe care copilul l-a pus orgolios la picioarele învățătorului, alături de darurile celorlalți elevi. Învățătorul nu a băgat în seamă darul, așa că, după puțin timp, copilul a început să se plângă, așa cum obișnuiesc să facă copiii. “Nimeni nu dă nici o atenție cadoului meu… nimeni nu-l apreciază…” Atunci, învățătorul i-a spus slujitorului: “Din iubire față de cer, toarnă acel lapte într-un recipient și dă-i înapoi copilului ulciorul, altfel, nu vom mai avea pace!”
Servitorul a turnat laptele într-un recipient și era gata să restituie ulciorul când, spre marea lui surprindere, a observat că ulciorul era din nou plin cu lapte. L-a mai golit o dată, și încă o dată s-a umplut până sus. Învățătorul, atenționat de acest fapt, l-a chemat pe copil și l-a întrebat de unde a luat acel

urcior cu lapte. “Mi l-a dat fratele Krishna”, a răspuns el. “Fratele Krishna? Și cine este el?” “Stăpânul junglei”, a spus solemn copilul. “Mă însoțește în fiecare zi la școală și înapoi acasă”. “Bine”, a spus învățătorul cu o îndoială evidentă, “am vrea să-l cunoaștem pe acest Krishna despre care vorbești. Condu-ne la el”.
Copilul s-a întors spre junglă în fruntea unui mic grup de persoane: învățătorul, slujitorul și colegii săi de școală. Era bucuros că poate să-l prezinte tuturor pe minunatul său frate, Krishna. Când au ajuns la marginea junglei, unde se întâlnea cu Krishna în fiecare zi, l-a strigat, sigur că va veni, așa cum făcea întotdeauna. Dar nu a primit nici un răspuns. Atunci l-a strigat din nou. Și mai tare. Nici un răspuns, S-a făcut o atmosferă de batjocură și de distracție între toți colegii săi. Copilul a izbucnit în plâns. Ce se întâmplase?
“Frate Krishna”, striga printre lacrimi, “te rog să vii. Dacă nu vii, vor spune că sunt un mincinos. Nu mă vor mai crede”. A fost un moment de tăcere și a auzit glasul lui Krishna care îi spunea: “Fiule, nu pot veni. Nu voi veni decât atunci când învățătorul tău va avea puritatea inimii tale și credința ta simplă de copil” (A. DE MELLO, Sadhana, E.P.).


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/2418/