Start > Ritul bizantin > Pilda invitaților la Cină

Pilda invitaților la Cină

12 December 2009
1,501 afișări

Iubiți credincioși,

Speranța noastră este de a sta la masă ca și invitați și de a răspunde cu promptitudine și curaj invitației făcută de Dumnezeu. De aceea trebuie să învățăm a persevera în vocația noastră și de a nu lăsa cauzalității anunțarea Evangheliei și venirea Împărăției Cerurilor.

Euharistia pe care noi o celebrăm, unde pomenim ziua Domnului și a banchetului său, o facem pentru că în jurul altarului se regăsesc întreaga familie umană și pentru ca toți, și buni și răi, să îmbrace haina iubirii și a credinței.

Invitații suntem, astăzi, noi. Putem avea motive în aparență logice pentru a nu participa la banchet sau putem să umplem această biserică până la refuz, îmbrăcați de sărbătoare, pentru a ne potoli foamea de Domnul.

Parabola Evangheliei reflectă atitudinea negativă în fața Împărăției, atitudine de mândrie a celor care se încred în forțele proprii, în acea dreptate pe care o pot achiziționa cu puterea proprie observând doar în mod scrupulos Legea, sau atitudinea celor care refuză adevărata dreptate, aceea a drumului mântuirii, care vine de la Dumnezeu.

De mii de ori Domnul ne-a chemat să trăim în iubirea sa și noi, de mii de ori, am găsit mii de motive pentru a refuza. Totodată, invitația este presantă: Dumnezeu ne cheamă mereu pentru a face comuniune cu el. Aceasta este adevărata sa putere și scandaloasă libertate: Dumnezeu nu renunță la noi. Banchetul nunțial este gata mereu pentru noi. Și aceasta este prima certitudine.

Mai există apoi un al doilea adevăr: “invitații nu erau demni”. Înaintea mântuirii oferită de Cristos, reacțiile sunt antitetice: refuz și acceptare. Chiar dacă primii invitați, cei privilegiați, răspund cu indiferență, nervozitate și ostilitate, planul lui Dumnezeu nu este suprimat. Oferta nu se oprește, dimpotrivă sună cu mai multă intensitate pentru personaje stranii la care, un evreu s-ar fi uitat mai amănunțit înainte de a-l fi chemat la masa purificată și la ritual. Este o lume a săracilor, a celor suferinzi, a celor emarginați, împrăștiați pe străzile lumii. Dumnezeu stă chiar în mijlocul acestora, în acest loc în care puțini vor să pășească.

Doamne, dar cum poți fi demn pentru a sta în prezența Ta? Noi ne simțim pierduți la fel ca profetul Isaia care vede gloria Ta în templul Tău sfânt și se gândea că va muri. Cum putem rezista adevărului Tău și frumuseții Tale? Poate, ar trebui să închizi un ochi asupra multora dintre păcatele noastre și cu mâna Ta puternică și milostivă să ne prinzi și să ne introduci la sărbătoarea nunții împreună cu Tine.

Și, Doamne, ce este haina de nuntă pe care ne-o ceri să o îmbrăcăm? Este vorba desigur de ceva ce este caracteristic celor buni și nu se găsește în cei răi. Să vedem deci, ceea ce nu este comun celor buni cu cei răi și vom descoperi ce este haina de nuntă. Suntem oameni și nu animale. Este un dar al lui Dumnezeu, dar este comun și celor buni, precum și celor răi. Lumina ce ne vine din Cer, norii care fac să cadă ploaia, apele care irigă pământul, câmpurile care produc roade sunt tot atâtea daruri ale lui Dumnezeu, dar și acestea sunt comune celor buni și celor răi.

Să intrăm în sala ospățului. Lăsând deoparte pe cei care au fost invitați și nu au venit, să-i luăm în considerare pe cei care au fost invitați ulterior, adică creștinii. Ce găsim la ei? Botezul. Este un dar al lui Dumnezeu, dar este comun și celor buni și celor răi. Și bunii și răii primesc la fel Sacramentul. Sfântul Pavel, care era un păcătos, persecutorul unui om drept și sfânt, atunci când este persecutat, vorbește numai despre credința celor buni sau ne spune că și cei rău o au? Scriptura ne spune că și demonii cred și tocmai acest lucru este cel care îi face să tremure.

Unde găsim atunci haina de nuntă? Am căutat peste tot, am examinat totul și nu am descoperit-o. Și iată-l pe apostolul care îmi prezintă un sac cu lucruri extraordinare și mi-l pune în față. Eu îi spun: deschide te rog și scoate tot ce ai în sac. Vreau să văd dacă găsesc haina de nuntă. El deschide sacul și îmi zice: “Chiar dacă ai vorbi limbile oamenilor și ale îngerilor; și dacă ai avea darul profeției și ai cunoaște toate misterele și toată știința și ai avea o credință desăvârșită; și dacă întreaga avuție ai da-o și corpul l-ai da pe foc să ardă..”. (1 Cor. 13).

Iată, multe lucruri mari și multe haine prețioase dar arătă-mi, odată, haina de nuntă. De ce mă ții așa în suspans? Să fie darul profeției care nu este comun celor buni și celor răi?

“Dacă nu ai caritate, nu-ți folosește la nimic”. Iată, în sfârșit, haina de nuntă pe care am căutat-o.

Îmbrăcați-vă, iubiți credincioși, cu această haină de nuntă dacă vreți să stați în siguranță la banchetul la care ați fost invitați. Nu spuneți că nu vă permiteți să obțineți această haină. Pentru a vă îmbrăca, nu trebuie decât să îmbrăcați pe cei săraci. Iată, a venit iarna, oferiți haine celor care nu au. Isus Cristos are nevoie de aceste haine pentru că locuiește în ei. Faceți acest lucru și Isus va da haina de nuntă tuturor celor care nu o au. Alergați deci la El, rugați-L cu ardoare, El știe să sfințească pe credincioși, El știe să acopere nuditatea acelora care îi aparțin. Faceți în mod constant fapte bune, pentru a avea haină de nuntă și astfel veți scăpa de teama că veți fi aruncați afară, cu mâinile și picioarele legate, în adâncul întunericului.

Altfel ce va fi cu noi? Ce vom putea face când vom avea mâinile legate? Am putea fugi cu picioarele legate? Procurați-vă, deci, această haină atât de importantă. Îmbrăcați-vă și stați liniștiți la banchetul la care ați fost chemați și atunci când capul familiei va veni să vadă pe cei care stau la masă, în ziua judecății, să nu vă fie teamă. El ne dă timpul necesar pentru a face acest lucru. Iar cei care nu au încă această haină de nuntă să se preocupe pentru a o avea și îmbrăca. Amin.

Ritul bizantin