Start > Ritul latin > Duminica a 29-a de peste an (B) – lectio divina

Duminica a 29-a de peste an (B) – lectio divina

17 October 2009
1,057 afișări

TEXTUL BIBLIC: Marcu 10,35-45

Cererea lui Iacob și Ioan

35 Iacob și Ioan, fiii lui Zebedeu, s-au apropiat de Isus și i-au spus:

- Învățătorule, am vrea să ne împlinești o rugăminte.

36 El le-a zis:

- Ce ați vrea să fac pentru voi?

37 Ei i-au răspuns:

- Dispune ca noi să stăm unul la dreapta ta și altul la stânga ta, atunci când vei veni în mărire.1

38 Isus le-a zis:

- Nu știți ce cereți. Puteți să beți paharul pe care îl voi bea eu și să primiți botezul pe care îl voi primi eu?

39 Ei i-au răspuns:

- Putem!

Isus le-a zis:

- Paharul pe care îl voi bea eu îl veți bea și voi și botezul pe care îl voi primi eu îl veți primi și voi, 40 dar eu nu pot dispune ca cineva să șadă la dreapta sau la stânga mea, pentru că aceste locuri sunt ale acelora pentru care au fost pregătite.

41 Ceilalți zece au auzit și au fost cuprinși de indignare din cauza lui Iacob și Ioan. 42 Isus i-a chemat și le-a spus:

- Voi știți, conducătorii își subjugă popoarele; cei mari își fac simțită puterea. 43 Dar între voi să nu fie așa. Dimpotrivă, cel care vrea să fie mare între voi să fie servitorul vostru; 44 cel care vrea să fie primul între voi să fie sclavul tuturor. 45 Căci Fiul Omului n-a venit să fie servit, ci ca să servească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru cei mulți.

____________________________________________________________________________________

1 10,37 În timpurile lui Isus, oficialii mai importanți dintr-o împărăție stăteau la stânga și la dreapta regelui.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

Textul pe care tocmai l-am citit se află imediat după a treia vestire a Pătimirii pe care o face Isus în Evanghelia după sfântul Marcu (10,32-34). Este realmente surprinzător să vedem că discipolii Domnului nu înțeleg nimic din ceea ce se întâmplă. Isus vorbește despre pătimirea sa și ei nu înțeleg nimic din asta, se află în altă sintonie…

Totul începe cu cererea lui Iacob și Ioan, fiii lui Zebedeu. Se apropie de Domnul și îi cer favoarea de a sta unul la dreapta și altul la stânga atunci când Isus va fi în împărăția sa glorioasă. Discipolii încă mai cred că Isus este un “Mesia” politic sau social care vine să realizeze o “revoluție” politică în plus după criteriile lumii. Nu au înțeles că “revoluția” lui Isus este profund spirituală. Însă Domnul le răspunde: “Nu știți ce cereți…”.

Totuși, imediat, Domnul le pune o întrebare: sunt ei dispuși sau nu să îndure aceleași suferințe pe care le va îndura El. Ei foarte siguri, răspund că sunt dispuși. Isus ia cuvântul și ratifică faptul că vor suferi mult, însă clarifică și faptul că Tatăl este cel care decide cine stă la dreapta și la stânga în Împărăția lui Isus.

Se pare că ceilalți discipoli au participat la conversație. Sunt cuprinși de indignare din cauza fiilor lui Zebedeu… Însă: de ce se supără? Pentru că cererea fraților nu are sens sau pentru că și ei doreau locurile acelea? Textul nu clarifică asta însă prin explicația lui Isus care urmează, făcută “tuturor”, s-ar părea că ceilalți zece nu stăteau foarte departe de atitudinea lui Iacob și Ioan.

Isus face atunci o cateheză excelentă despre tema puterii și autorității. Conducătorii guvernează cu autoritate absolută și nu permit nimic, își impun rău autoritatea lor… Însă între discipolii Domnului nu trebuie să se întâmple asta: cel care vrea să fie în centrul puterii și autorității va trebui să aibă atitudinea servitorului, a sclavului… Cine este exemplul și modelul acestei atitudini? Însuși Domnul, Fiul Omului, care nu a venit ca să fie servit ci ca să servească și să-i răscumpere pe frați de păcat.

Pentru a ține cont: Împreună cu Petru, frații Iacob și Ioan apar de multe ori împreună însoțindu-l pe Isus în momentele mai intense și speciale ale activității sale. De exemplu: Mc 1,19; 1,29; 3,17; 5,37; 9,2; 13,3; 14,33.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Mt 20,20-28; Lc 22,24-27.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se poate vedea în dicționar termenul “Fiul Omului”.

Întrebări pentru lectură

- Cine se apropie de Isus la începutul relatării?

- Ce îl întreabă pe Domnul? Ce îi cer?

- Cum reacționează Isus? Ce le răspunde?

- Ce “contra-întrebare” le pune Învățătorul?

- Ce răspund Iacob și Ioan?

- Cum încheie Domnul dialogul început cu fiii lui Zebedeu?

- Ce se întâmplă după aceea?

- Care este sentimentul și atitudinea celorlalți zece discipoli față de Iacob și Ioan?

- De ce sunt supărați ceilalți zece?

- Ce face Isus?

- Ce le spune? Care este conținutul explicației lui, al catehezei lui?

- Ce comparație face Domnul?

- Cine este modelul și exemplul absolut de dăruire și de slujire față de ceilalți oameni?

2 – MEDITAȚIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditație

- Ce lucruri îi cer lui Isus?

- Cum este astăzi rugăciunea mea de cerere adresată Domnului?

- Îi cer Domnului lucruri care nu corespund, așa cum fac în acest text Iacob și Ioan?

- Cred, asemenea lui Iacob și Ioan, că a fi discipol al Domnului implică un “privilegiu” conform criteriilor din lumea aceasta?

- Îmi place mereu să caut “primele locuri”?

- Tind “să mă acomodez” pentru a mă simți bine?

- Sunt condescendent cu aceia care au putere pentru a obține beneficii particulare cu orice preț?

- Ce cred despre răspunsul lui Isus dat fraților Zebedeu? Cum mă afectează astăzi acest răspuns conform propriei mele situații?

- Mă indignez datorită atitudinilor imature și incorecte ale celorlalți? În ce aspecte mă afectează? Dacă mă indignez, de ce fac asta?

- Mă simt parte din acei “toți” (versetul 42) pe care-i cheamă Isus pentru a le face cateheza?

- Ce se întâmplă astăzi cu aceia care ne conduc? Se întâmplă ceva asemănător cu ceea ce descrie Domnul? În care lucruri da și în care lucruri nu?

- Există astăzi “autoritarismul” sau abuzul de autoritate? În ce ambiente? În ce formă?

- Faptul negativ al abuzului de autoritate: există și în viața mea? Dar în viața noastră?

- Cum se exercită autoritatea în familia mea, în prietenii mei, în grupul meu, în Biserică? Se exercită cu atitudinea de umilință și slujire sau cu “autoritarism”?

- Cum exercit eu puțina sau multa autoritate care pot ajunge s-o am în viața mea după propriile mele responsabilități? Caut să primeze dăruirea, slujirea și umilința? Sau mă las “contagiat” de criteriile lumii?

- Îl iau pe Isus, Domnul, ca model de dăruire și de slujire?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Pentru rugăciunea noastră la Dumnezeu care pregătește ultimul pas din Lectio Divina, acțiunea, vă propunem un număr din Documentul de la Aparecida al Episcopatului Latinoamerican și din Caraibe.

Documentul de la Aparecida 14b

…Aici se află provocarea pe care o înfruntăm: să arătăm capacitatea Bisericii de a promova și a forma discipoli și misionari care să răspundă la vocația primită și să comunice pretutindeni, prin revărsare de recunoștință și veselie, darul întâlnirii cu Isus Cristos. Nu avem altă comoară decât asta. Nu avem altă fericire nici altă prioritate decât să fim instrumente ale Duhului lui Dumnezeu, în Biserică, pentru ca Isus Cristos să fie întâlnit, urmat, iubit, adorat, vestit și comunicat tuturor, în pofida tuturor dificultăților și rezistențelor. Aceasta este cea mai bună slujire – slujirea lui! – pe care Biserica trebuie s-o ofere persoanelor și națiunilor.

Am subliniat fraza finală din acest paragraf dat fiind faptul că acolo se insistă pe atitudinea de slujire pe care trebuie s-o aibă Biserica și, de aceea, este atitudinea tuturor discipolilor misionari.

4 – CONTEMPLAȚIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a favoriza contemplația cu acest text biblic poate să ajute luarea părții a doua a versetului 43, recreând-o în modul următor la persoana întâi singular:

- Dacă vreau să fiu important, va trebui să-i slujesc pe ceilalți…

- Dacă vreau să fiu important, va trebui să-i slujesc pe ceilalți…

- Dacă vreau să fiu important, va trebui să-i slujesc pe ceilalți…

Repetați în mod ritmic gândindu-vă la situațiile vieții care au apărut în lumina meditației și a rugăciunii.

5 – ACȚIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propunere personală

- Alegerea unei atitudini de slujire a fraților: simplă, obișnuită și realizabilă. Asumarea angajamentului de a o realiza mereu când Domnul pune această situație în orizontul vieții noastre.

Propunere comunitară

- Realizați o întâlnire cu prietenii tineri pentru a dialoga și a confrunta această temă a autorității în lumea actuală. Conversați despre ceea ce se vede în lumea înconjurătoare și despre ceea ce se percepe în propriul ambient de tineret… Cât de departe suntem de propunerea lui Isus?…

Ritul latin