- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Duminica celor 10 leproși

Posted By pr. Ioan Abadi si pr. Alexandru Buzalic On October 10, 2009 @ 4:00 am In Ritul bizantin | No Comments

În perioada în care Isus Hristos a trăit pe pământ, în Palestina și în alte țări cu climă caldă existau foarte mulți oameni bolnavi de lepră. Această boală dureroasă și groaznică, cuprinde tot corpul, ducând la căderea bucăților de carne necrozate de pe el. Cei amenințați de această boală, erau obligați să locuiască în afara orașelor sau satelor, nu le era permis să trăiască alături de oamenii sănătoși, evitându-se contaminarea altora. Pentru avertizarea trecătorilor leproșii umblau cu hainele rupte, părul le era răvășit, astfel că de departe puteau fi recunoscuți, iar atunci când cineva se apropia de cei leproși, ei strigau cu putere: “Necurat, necurat”. Erau exilați și se autoexilau.

Zece leproși, au auzit că va trece pe drum Isus Hristos, Făcătorul de minuni. Ei I-au ieșit în întâmpinare, stăteau departe și-L rugau cu voce tare: «Isuse, Învățătorule, ai îndurare de noi!». Hristos le-a răspuns cu blândețe: «Duceți-vă și vă arătați preoților». De ce? Deoarece conform legii, cel vindecat era dator să treacă pe la preoți pentru ca aceștia să verifice dacă curățirea este autentică, după care trebuia să aducă un dar de mulțumită lui Dumnezeu pentru vindecare. Leproșii L-au ascultat pe Isus, și mergând pe drum spre oraș, s-au însănătoșit. Ne putem imagina bucuria și fericirea lor în momentul în care lepra s-a îndepărtat de pe ei. Devenind sănătoși, au putut să trăiască din nou în oraș împreună cu semenii lor. Unul dintre ei s-a întors la Isus și I-a mulțumit. Isus a spus:«Oare nu s-au curățit zece? Dar cei nouă, unde sunt?» Așadar, nouă dintre aceștia, după ce au dobândit bucuria vindecării, nu au venit la Isus să-I spună un simplu “mulțumesc”.

Așa se comportă deseori oamenii față de Domnul Dumnezeu. El este cel mai mare binefăcător și Lui I se cuvine toată mulțumita pentru harurile oferite nouă. Nu de puține ori Isus Hristos a mulțumit Cerescului Tată. Înainte de minunata înmulțire a pâinilor, Isus «a dat mărire lui Dumnezeu» (cf. Ioan 6, 11), înainte de învierea lui Lazăr, Isus Și-a ridicat ochii spre cer și a zis: «Părinte, Îți mulțumesc, că M-Ai ascultat» (Ioan 11, 41). Cu o altă ocazie Isus S-a rugat: «Te preamăresc, Părinte, Domnul cerului și al pământului»(Matei 11, 25).

Suntem copiii lui Dumnezeu, dar avem deprinderi ciudate. Permanent ne adresăm lui Dumnezeu cu diferite cereri, dar foarte rar se întâmplă să-I mulțumim pentru harurile pe care ni le-a oferit. Ne amintim de El în suferințe, însă nu ne bucurăm împreună cu Tatăl ceresc. Avem pentru ce să mulțumim lui Dumnezeu! Apostolul Pavel întreabă: «Ce ai, ce nu ai primit?» (1 Corinteni 4, 7).

Totul este de la Dumnezeu! Câți orbi sunt în lume, care nu au văzut frumusețea creației lui Dumnezeu sau nu și-au văzut mama și tatăl lor! Avem ochi, noi vedem. Câți paralitici întinși în pat, nu pot să se miște! Noi putem să umblăm pe pământ. Câți oameni există care sunt neputincioși, surzi, nefericiți, câți sunt săraci, încât nu au un acoperiș deasupra capului. Zilnic, mii de oameni mor de foame. Nu este meritul nostru că nu aparținem unei astfel de categorii de oameni.

Suntem creștini! Aparținem Bisericii lui Hristos. În lume mai trăiesc încă, miliarde de păgâni care nu-L cunosc pe Hristos-Mântuitorul. Ne putem folosi de grațiile lui Dumnezeu, putem primi Sfintele Sacramente! Și nouă ni se potrivesc cuvintele lui Hristos-Mântuitorul: «Fericiți sunt ochii voștri, căci văd: și urechile voastre, că aud. Adevărat vă spun vouă: Mulți profeți și regi au voit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n-au văzut și să audă ceea ce auziți, dar n-au auzit» (Matei 13, 16-17). Pentru acestea toate, mulțumita I se cuvine numai lui Dumnezeu. Deseori, ne adresăm lui Dumnezeu cu cuvintele insistente: “Dă-ne, Doamne”, rostind de foarte puține ori «Ție, Doamne».

Sfântul Pavel în Epistola către Efeseni scrie:«Mulțumiți pentru toate întotdeauna lui Dumnezeu și Tatălui în numele Domnului nostru Isus Hristos» (Efeseni 5, 20). În Epistola către Corinteni spune: «Să dăm mulțumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruința prin Domnul nostru Isus Hristos» (1 Corinteni 15, 57). Într-alt capitol, din nou aflăm o învățătură asemănătoare: «Mulțumita să-I fie lui Dumnezeu, pentru darul Său, cel nespus» (2 Corinteni 9, 15). La Liturghie, înainte de sfințirea darurilor auzim chemarea preotului: “Să mulțumim Domnului”. După Sfânta Cuminecare spunem: “Împărtășindu-ne cu dumnezeeștile, sfintele, preacuratele, cele fără de moarte, cereștile și de viață făcătoarele, înfricoșătoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulțumim Domnului”. Deseori auzim cuvântul “Euharistie”. Este un cuvânt care înseamnă “mulțumită”.

În noiembrie 1985 editorialul din Chicago “Herald Tribune” a relatat despre o experiență a cunoscutului jurnalist Ebi van Buren, sub titlul «Aceasta este ziua recunoștinței, să-ți numeri darurile tale». Astfel scria acest jurnalist:

“În ziua Recunoștinței consacră-ți câteva minute, spre a te gândi, pentru ce trebuie să fi recunoscător! Cum este sănătatea ta? Nu este bună? Mulțumește-I lui Dumnezeu, că ai trăit atâta timp pe pământ: foarte mulți oameni nu au putut să ajungă la vârsta ta. Simți durere? Mii sau mai degrabă milioane de oameni suferă durere mult mai crâncenă decât tine. Dacă te-ai trezit de diminieață și ai auzit cântecul păsărilor, dacă ai putut să vorbești, sau ai putut să mergi pe picioarele tale la bucătărie și să citești ziarul cu propriii tăi ochi, atunci preamărește-L pe Dumnezeu. Cum este buzunarul tău? Ușor? Gândește-te, câți oameni din lume, mai ales săracii, nu au nici pensie, nici asigurare socială și că o treime din oamenii, care trăiesc pe pământ se duc seara să se culce fără să fi mâncat ceva.Te îngrijești pentru viitorul conducerii? Țara ta nu este o floare roză, dar nici nu este locul buruienilor. Ești liber și poți să te rogi în biserica ta. Poți să strigi, chiar să critici conducerea statului, fără să-ți bați capul, sau bătându-ți-se la ușa locuinței tale în miezul nopții. În cele din urmă, rugăciunea pe care o poți recita înainte de a servi masa poate fi: Tată Ceresc! Îți mulțumim pentru mâncare amintindu-ne de cei flămânzi. Îți mulțumim pentru sănătate amintindu-ne de cei bolnavi. Îți mulțumim pentru prieteni, gândindu-ne la cei părăsiți. Îți mulțumim pentru libertatea noastră, gândindu-ne la cei asupriți. Fie, ca aceste amintiri să ne stimuleze spre o servire fermă, ca să împărțim cu semenii noștri darurile Tale”. Într-adevăr, mișcătoare sunt aceste cuvinte rostite de credinciosul jurnalist! Dar nu numai o zi pe an, ci fiecare zi a anului trebuie să fie o zi de mulțumită lui Dumnezeu pentru tot.

Să mulțumim Domnului cu cuvintele psalmistului lui Dumnezeu: «Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și toate cele din lăuntrul meu, numele Cel Sfânt al Lui. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita niciodată toate binefacerile Sale»(Psalmul 103, 1-2).

Rugăciune

Alături de toți cei care au suferit groaznic cu corpul din cauza leprei, Te rog, în necazul sufletului meu, Doamne, dacă dorești poți să mă vindeci! Împreună cu cei care nu văd, necăjiți de propria lor orbire și cufundați în noaptea cea veșnică, îți adresez și eu, Stăpâne, rugăciunea mea. Nu Te numesc Fiul lui David, ci Te numesc Fiul lui Dumnezeu, care este cea mai mare Ființă. Nu numai că Te numesc Stăpân, dar și cred că ești Domnul Cerului și al Pământului. Cred, nu numai în atingerea Mâinilor Tale, o, Dumnezeule îndurător și apropiat, ci și în puterea cuvântului Tău, prin care mă poți vindeca pe mine, chiar și atunci când ești departe, foarte departe… Dorești aceasta pentru că ești îndurător, și poți să o faci, căci ești însuși Creatorul: spune un singur cuvânt și voi fi vindecat!…

Oferă-mi iertarea pentru toate păcatele mele, o, Dumnezeule al bunătății și Domn al fericirii: cu cât este mai mare bunătatea Ta, cu atât mai mult ești preamărit. Cu cât ești mai îngăduitor, cu atât ești mai iubit. Cu cât arăți mai multă îndurare, cu atât primești mai multă preamărire. Arată-Ți o îndurare asemănătoare și față de mine, care mă simt vinovat de nenumărate greșeli, pentru a răspândi cu recunoștință bunătatea Ta, și ca iubirea mea față de Tine să se arate și să se exprime cu o mare înflăcărare! Mărire Ție în toate. Amin.


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/2149/