Start > Ritul latin > Duminica a 21-a de peste an (B) – lectio divina

Duminica a 21-a de peste an (B) – lectio divina

31 August 2009
493 afișări

Autor: FSC
Copyright: FSC
Duminica a XXI-a de peste an (Anul B)

TEXTUL BIBLIC: Ioan 6,60-69

Cuvinte care dau viață veșnică

60 În acel timp, mulți dintre ucenicii lui, care-l auziseră, au spus:

- Greu este cuvântul acesta. Cine poate să-l asculte? 61 Isus știa în sine că ucenicii murmură împotriva lui. De aceea a spus:

- Vă scandalizează lucrul acesta? 62 Dar dacă veți vedea pe Fiul Omului suindu-se acolo unde era mai înainte? 63 Duhul este acela care dă viață, trupul nu ajută cu nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh și viață. 64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred.

De fapt, Isus știa de la început cine sunt cei care nu cred și cine este acela care îl va vinde. 65 Și zicea: Iată pentru ce v-am spus, că nimeni nu poate să vină la mine, dacă nu-i este dat de la Tatăl.

66 De atunci, mulți dintre ucenicii săi s-au retras și nu mai umblau cu el. 67 Atunci Isus a spus celor doisprezece:

- Vreți și voi să plecați?

68 Simon Petru i-a răspuns:

- Doamne, la cine am putea merge? Tu ai cuvintele vieții veșnice. 69 Iar noi am crezut și am știut că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

În această duminică încheiem lectura capitolului 6 din Evanghelia după Ioan. La următoarea întâlnire vom relua lectura semi-continuă din Evanghelia după Marcu.

Odată ce au ascultat în manieră completă și completă Cuvântarea despre Pâinea Vieții, chiar cei care-l urmau pe Isus fac o analiză, o evaluare cu privire la cuvintele Domnului. Verdictul este simplu și categoric: “Este foarte greu de acceptat”. Textul continuă apoi cu o întrebare retorică: “Cine poate să-l asculte?”

Isus nu se amuțește și le răspunde cu două întrebări retorice: vă scandalizează lucrul acesta?; dar dacă îl veți vedea pe Fiul Omului suindu-se acolo unde era mai înainte? În felul acesta le arată încă o dată că incapacitatea pe care o au ei se datorează unei lipse de credință: chiar dacă “văd” minuni mai mari nu vor crede. Introduce în dialog pe Duhul: nici o simplă ființă umană nu poate da Viață Veșnică, numai Duhul lui Dumnezeu. Isus se asociază astfel la acțiunea Duhului.

Cuvintele pe care Domnul le-a spus vin de la același Duh, nu sunt cuvinte omenești, ci ale lui Dumnezeu. Isus cunoaște inima omului, știe cine crede și cine nu crede… De asemenea le amintește că, în definitiv, Tatăl este cel care dă darul de a fi discipol autentic.

Rezultatul ultim al cuvintelor lui Isus este că mulți îl părăsesc, nu-l mai urmează. În acest context Domnul îi va întreba pe cei mai apropiați, pe apostolii pe care El însuși i-a ales: “Vreți și voi să plecați?”. Simon Petru va răspunde în numele celor doisprezece tot cu o întrebare retorică și cu o afirmație categorică: “Doamne, la cine am putea merge? Tu ai cuvintele vieții veșnice. Iar noi am crezut și am știut că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu”.

Un grup mai mare de persoane a ascultat Cuvântarea despre Pâinea Vieții pe care a rostit-o Domnul. Majoritatea dintre ele n-au acceptat-o și au fost dezamăgiți. În schimb, cei doisprezece apostoli au rămas cu Domnul arătând că credința deja încolțise în inima lor. Dumnezeu le-a acordat darul credinței și ei au fost capabili să-l păstreze pentru ca să dea rod adevărat.

Pentru a ține cont: Atunci când Dumnezeu cheamă la credință, face asta arătând vreun semn sau semnal pentru a-l accepta, lăsând însă în mâinile noastre responsabilitatea răspunsului. Nu forțează inima noastră pentru ca să creadă. Lasă ca să luăm deciziile cu libertate. Pentru aceasta, ca în Evanghelia din această duminică, la chemare se poate răspunde afirmativ urmându-l pe Domnul sau negativ depărtându-ne de drumul său.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Mt 4,18-19; Mt 16,13-20; In 21,15-17; Fap 7,38; Fap 3,14.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se pot vedea în Evanghelii aspecte importante din viața apostolului Petru.

Întrebări pentru lectură

- Cine sunt cei care-l urmau pe Isus? (A se vedea textele evanghelice din cele patru duminici anterioare)

- Ce părere au despre cuvintele Domnului? Li se par oportune și ușoare?

- Ce răspunde Isus în fața “evaluării” negative a celor care-l urmau?

- Le este ușor să înțeleagă că Isus este Dumnezeu și că semnele pe care le realizează caută să manifeste puterea lui Dumnezeu?

- În această privință ce loc ocupă Duhul lui Dumnezeu?

- O ființă umană poate să dea Viața Veșnică?

- Care este originea cuvintelor lui Isus?

- În definitiv, care este marea problemă a celor care contestă cuvintele lui Isus?

- Isus cunoaște inima oamenilor? Ce știe despre ei?

- Cine este cel care dă forțe pentru a putea fi un adevărat ucenic al lui Isus?

- Începând din acest moment, care este reacția celor care-l urmau pe Domnul?

- Văzând că toți încep să plece, ce-i întreabă Isus pe cei doisprezece apostoli?

- Cine răspunde în numele tuturor?

- Ce spune Simon Petru în numele tuturor?

2 – MEDITAȚIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditație

- Ce opinie am despre ceea ce Isus “îmi spune” prin intermediul Scripturii, prin intermediul Cuvântului său?

- Accept exigențele Evangheliei?

- Ce teme din Evanghelie le accept cu greutate?

- Unde percep astăzi cele mai mari exigențe ale Evangheliei pentru viața mea?

- Am credință în Isus?

- Cred în Isus ca Dumnezeu, Fiu al Omului care se întoarce la Tatăl?

- Las ca Duhul lui Dumnezeu să-mi dea viață?

- Cred în Duhul lui Dumnezeu care îmi dă viață și Viață Veșnică?

- Știind că Isus cunoaște binele și răul care există în inima mea, îi ofer binele pentru ca să-l potențeze și îi ofer răul pentru ca să-l transforme și să-l convertească?

- Mă deschid lui Dumnezeu Tatăl care este cel care-mi permite prin credință să fiu ucenic al Fiului său?

- Îl “părăsesc” pe Isus? Nu-l mai urmez? În ce împrejurări? Sunt statornic în a fi ucenic al Domnului sau “plec și vin” în mod repetat?

- Ce-i răspund lui Isus dacă-mi spune: “Vrei și tu să pleci”?

- Mă asociez la întrebarea lui Petru: “Doamne, la cine am putea merge”?

- Ce implică pentru mine astăzi să-i spun lui Isus: “tu ai cuvintele vieții veșnice”?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Această mărturisire de credință în Isus ca singurul care are “cuvintele” Vieții Veșnice ne face să privim la Isus ca și Cuvânt, Cuvânt cu majusculă. Pentru această sunt prezentate aici câteva rânduri luate din Mesajul Final al Sinodului Episcopilor 2008 care împreună cu Papa au reflectat asupra temei Cuvântului lui Dumnezeu.

II. CHIPUL CUVÂNTULUI: ISUS CRISTOS

4. În originalul grecesc sunt numai trei cuvinte fundamentale: Lógos sarx eghéneto, “Cuvântul s-a făcut trup”. Și totuși, aceasta este culmea nu numai a acelei bijuterii poetice și teologice care este prologul Evangheliei după Ioan (1,14), ci este însă inima credinței creștine. Cuvântul veșnic și divin intră în spațiu și în timp și asumă un chip și o identitate umană, așa încât e adevărat că putem să ne apropiem direct de el cerând, așa cum a făcut acel grup de greci prezenți la Ierusalim: “Vrem să-l vedem pe Isus” (In 12,20-21). Cuvintele fără un chip nu sunt perfecte, pentru că nu împlinesc în mod deplin întâlnirea, așa cum amintea Iob, ajuns la capătul itinerarului său dramatic de căutare: “Eu te cunoșteam din auzite, acum ochii mei te văd” (42,5).

Cristos este “Cuvântul care este la Dumnezeu și este Dumnezeu”, este “chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația” (Col 1,15); dar este și Isus din Nazaret care merge pe drumurile unei provincii marginale a imperiului roman, care vorbește o limbă locală, care revelează caracteristicile unui popor, cel ebraic, și ale culturii sale. Isus Cristos cel real este deci trup fragil și muritor, este istorie și omenitate, dar este și glorie, divinitate, mister: Cel care ni l-a revelat pe Dumnezeul pe care nimeni nu l-a văzut vreodată (cf. In 1,18). Fiul lui Dumnezeu continuă să fie astfel și în acel cadavru care este depus în mormânt și învierea este atestarea vie și eficace.

Să ținem cont, pentru răspunsul rugăciunii noastre, de aceste două paragrafe din Mesaj. Chiar dacă pot să pară un pic dense, la prima vedere, ne dau o reflecție foarte profundă despre Cristos-Cuvânt care are implicații foarte directe pentru viața noastră. Trebuie să ne străduim să citim cu atenție, să gândim, să reflectăm și să ne rugăm…

4 – CONTEMPLAȚIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a contempla textul m-aș opri la fraza care realizează ca un climax al întregii relatări.

Traduse mai literal ar fi cam așa:

- Doamne, la cine am putea merge? Tu ai cuvintele vieții veșnice…

- Doamne, la cine am putea merge? Tu ai cuvintele vieții veșnice…

5 – ACȚIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propunere personală

- Să fac o listă a cuvintelor lui Isus care mi se par mai semnificative în Evanghelie astăzi.

Să fie mai multe de cinci și să mă întreb pentru ce sunt importante astăzi.

Propunere comunitară

- În grupul tău de tineri încercați să realizați un “diagnostic” referitor la dificultățile care apar pentru a trăi cuvintele lui Isus. Ce greutăți întâmpină tinerii în general în trăirea Evangheliei?

Ritul latin