- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Fiule, iertate-ti sunt pacatele tale!

Posted By pr. Vasile Rob On July 24, 2009 @ 4:00 am In Ritul bizantin | No Comments

Exista cel putin doua feluri de paralizii si ambele la fel de periculoase: paralizia fizica si paralizia spirituala.

Paralizia fizica blocheaza o anumita parte a corpului omenesc si acesta nu mai raspunde la comenzile creierului. Paralizia spirituala este tot o blocare, dar nu a corpului ci a minti omenesti care se produce urmare pacatului care l-a despartit pe om de Dumnezeu, cum ar fi: iubirea de arginti, lenea, mandria, necuratia, ura, mania, barfa s.a., care ocupa toata fiinta si constiinta omului, nemailasand loc si pentru grija sufletului, pentru Dumnezeu, provocand slabirea sufletului, adica paralizia spirituala.

Dupa ce Isus a fost alungat din Gadara, unde a liberat de demoni pe cei doi oameni indraciti, a trecut marea Tiberiadei si ajuns in Capernaum unde i se aduce un neputincios, cu pat cu tot, dupa cum scrie in Evanghelia lui Marcu in 2,1-4 si pe care l-au coborat, prin acoperis, cu patul in fata lui Isus.

Bolnavul, la vindecarea caruia ne face partasi evanghelia de astazi, se afla in aceasta stare datorita vietii depravate pe care a dus-o inainte ca Dumnezeu sa-l opreasca prin aceasta paralizie si caruia fariseii ii pusese deja un stigmat “moartea.” Dar iata ca acesta gaseste in Cristos doctor si vindecator, atat al trupului cat si al sufletului sau paralizat, la care apeleaza prin prieteni sai. El nu-si pierde nadejdea vindecarii si, auzind de prezenta lui Isus la Capernaum, isi roaga prieteni sa-l duca la Isus. Lucru pe care ni-l cere si noua Isus. Sa cautam sa ajungem la el.

Niciunul dintre cei loviti de soarta, intr-un fel sau altul, nu trebuie sa abandoneze lupta si sa se lase prada propriilor nenorociri, ci sa priveasca spre cer. Spre Isus, care-i asteapta sa se intoarca pe calea cea adevarata. Sa-si puna vointa in credinta, in Isus si atunci oricare ar fi raul care ti-a legat trupul si sufletul, vei fi izbavit. Din nefericire si astazi, in lume, exista un impresionant numar de oameni ce se afla sub stapanirea diavolului, precum neputinciosul din Evanghelia citita astazi, pentru ca toti aceea care se departeaza, de buna voie, de poruncile lui Dumnezeu, ajung sub stapanirea celui viclean.

Multi oameni considera ca pot pacatui usor sau cate putin, cu gandul ca atunci cand se vor hotari se vor putea abtine cu desavarsire de la pacat. Uitand ca inceputului ii urmeaza frecvente ademeniri, noi si noi ispite, pana se trezesc ca se afla stapaniti de o putere si de o atractie spre pacat de care apoi simt ca nu se mai pot debarasa.

Cea mai mare si mai importanta vindecare, pe care a primit-o neputinciosul din Evanghelia de astazi, nu a fost vindecarea trupului, ci iertarea pacatelor si restabilirea centrului de comanda din creier cu sufletul si inima sa.

Dupa cum observam Mantuitorul nostru Isus a intervenit mai intai la cauza suferintei acestui om, la boala sufletului si numai dupa aceea la boala trupeasca, aratand celor de fata, puterea pe care o are ca Fiu al lui Dumnezeu, asa dupa cum l-au recunoscut si demoni din evanghelia duminici precedente.

Si iata cum, dupa ce Isus, ii salveaza pe cei doi oameni din Gadara, nici aici in “tara lui” nu are parte de recunostinta, de apreciere pentru redarea sanatatii paraliticului, din contra, este acuzat de hula impotriva lui Dumnezeu de catre farisei si carturari iudei. Isus le atrage atentia acestora asupra gandurilor ce le umbla prin minte: “De ce cugetati cele rele in inimile voastre?!” Mt. 9,4., demonstrandu-le acestora puterea pe care o are de a citi si gandurile omului.

Aceasta ura a fariseilor si carturarilor iudei, paradoxal, vine tocmai din cunoasterea pana in cele mai mici detalii a Legii. Ceea ce determina reactiile lor de mare aversitate la adresa lui Isus. Fiind prea ocupati sa filtreze totul prin lege si constienti de faptul ca erau catalogati, de popor, ca si cei mai buni cunoscatori ai ei, uita chiar de esenta mesajelor transmise de catre Dumnezeu, prin lege, adica venirea unui Mantuitor. Si daca, in baza Aliantei dintre Dumnezeu si poporul ales, Dumnezeu il apara pe acesta si-l izbaveste din orice situatie, chiar uzand de forta armelor impotriva dusmanilor, prin uni dintre alesii sai, nu puteau concepe ca Dumnezeu sa se afle in acest tanar care transforma sarbatorile iudaice in zile de vindecare spirituala si trupeasca. Si care se imprieteneste si sta la masa cu pacatosii publici in vazul tuturor.

Deoarece acesti carturari isi pun nadejdea in Lege si in ceea ce cunosc din ea, asteptau ca, asa dupa cum s-a petrecut dealungul istoriei, poporului ales, Dumnezeu sa trimita si acum poporului un razboinic viteaz, capabil a se bate cu ocupantul roman. Si nu puteau acceptau ca, acest tanar, cu vorba blanda, privirea senina si chip linistitor poate sa fie salvatorul poporului iudeu. De aceea, orice minune pe care Isus o facea si orice vorba dumnezeeasca pe care o rostea era considerata blasfemie, hula si luarea in desert a numelui lui Dumnezeu, deci, pacat.

Cu alte cuvinte, daca Isus, nu seamana cu nici unul dintre vechi izbavitori, cu arma in mana, a poporului ales, dupa gandirea lor, nu are cum sa fie izbavitorul promis.

De aici se desprinde faptul ca, omul fiind obisnuit sa rezolve anumite lucruri prin forta armelor si a conflictelor prin mijlocirea armelor si a duritatii in care primeaza Legea Talionului, nu poate accepta si concepe ca tensiunile, de orice natura, se pot rezolva si pe cale pasnica, amiabila, prin iertare, toleranta, blandete, umilinta si iubire asa dupa cum facea si Isus.

Si in al doilea rand, faptul ca; viata de veci, mantuirea si fata lui Dumnezeu nu pot fi atinse, respectiv vazute, in lipsa virtutilor. Amin.


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/2014/