- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Vindecarea slugii Sutașului

Posted By pr. Ioan Abadi si pr. Alexandru Buzalic On June 27, 2009 @ 4:00 am In Ritul bizantin | No Comments

Nu de puține ori am ascultat cuvintele lui Isus Hristos, prin care aprecia credința sutașului roman: «Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credință», după care adresându-se acestuia i-a spus: «Du-te, fie ție, după cum ai crezut». Iar servitorul său s-a vindecat în acea oră. «Aveți credință în Dumnezeu», – spune Hristos (Marcu 11, 22). În cuprinsul Sfintei Scripturi se face referire la credință de 329 de ori. Domnul Hristos ne cere tuturor să avem credință.

Când cei doi orbi s-au adresat lui Isus spunându-I “Îndură-Te de noi, Fiul lui David”, Hristos i-a întrebat: “Credeți, că pot să fac, Eu, aceasta?”. “Da, Doamne”, – I-au răspuns orbii. Atunci S-a atins de ochii lor și le-a spus: «După credința voastră, fie vouă» (Matei 9, 28-29).

Femeia cananeeancă L-a rugat pe Hristos să-i vindece fiica. Pentru a pune la încercare credința femeii, Hristos i-a spus: “Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor”. Dar ea a răspuns cu resemnare: «Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile, care cad de la masa stăpânilor lor». Atunci Mântuitorul Isus, i-a spus: «O, femeie, mare este credința ta; fie ție, după cum voiești». Și s-a vindecat fiica ei din ora aceea. (cf. Matei 15, 26-28).

Odată, când Apostolii se aflau cu Isus pe Lacul Ghenizaretului, s-a stârnit o furtună. Înspăimântați, Apostolii au strigat: “Învățătorule, Învățătorule, pierim, iar Hristos i-a întrebat: «Unde este credința voastră?» (Luca 8, 24-25). Domnul Hristos le-a spus Apostolilor: «Aveți credință în Dumnezeu» (Marcu 11, 22), dar și Apostolii L-au rugat zicându-I: «Sporește-ne credința» (Luca 17, 5).

În Evanghelia Sfântului Marcu citim cuvintele lui Hristos: «Cel ce va crede și se va boteza se va mântui» (Marcu 16, 16), iar Evanghelistul Ioan a scris cuvinte asemănătoare: «Cel ce crede în El [Isus Hristos], nu este judecat, iar cel ce nu crede a și fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele Celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu» (Ioan 3, 18). În Epistola către Evrei citim: «Fără credință este cu neputință a plăcea lui Dumnezeu» (Evrei 11, 6). În Epistola Sfântului Ioan se spune: «Aceasta este biruința care a învins lumea: credința noastră» (1 Ioan 5, 4).

Am primit darul credinței prin Sacramentul Botezului, dar această credință trebuie practicată și trăită, abordând fiecare încercare a vieții noastre prin prisma credinței. Cine nu-și trăiește credința acela o pierde. În lume trăiesc cel puțin două miliarde de creștini, care prin intermediul Sacramentului Botezului au primit darul credinței, dar mulți dintre aceștia îl pierd pentru că nu se roagă, nu primesc Sfintele Sacramente, încalcă Poruncile lui Dumnezeu, uită de sufletul lor și nu se gândesc la viața cea veșnică. Zilnic se înfăptuiesc nenumărate tâlhării, banditisme, crime, violuri, lucruri imorale, și alte fărădelegi, prin care mulți creștini dovedesc, că nu-și trăiesc credința în mod autentic. Sfântul Apostol Iacob scrie: «Ce folos, frații mei, dacă zice cineva, că are credință, iar fapte nu are? Oare credința poate să-l mântuiască?» (Iacob 2, 14). «Precum corpul fără suflet este mort, astfel și credința fără de fapte, moartă este» (cf. Iacob 2, 26). Credinciosul știe că viața pământească este scurtă și că odată va avea de dat socoteală pentru ea, la Judecata lui Dumnezeu. Este conștient că trebuie să păzească poruncile lui Dumnezeu, deoarece ele reprezintă calea sigură spre fericirea veșnică.

Câți dintre credincioșii Bisericii noastre, Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, nu au dat dovadă de credință, atunci când aceasta le-a fost pusă la încercare. Unii au acceptat moartea de martir. Și aceasta din fidelitate față de Dumnezeu și de Biserica Lui. Ei se roagă în cer pentru noi și pentru țara noastră.

În timpul persecuției Bisericii Catolice de către comuniști, unul dintre credincioșii acesteia, a fost supus judecății unui tribunal al cărui judecător era ateu. Judecătorul i-a citit acuzația spunându-i:

- Ați răspândit literatură religioasă. Vă recunoașteți vinovăția?

- Nu, – a răspuns credinciosul – răspândirea literaturii creștine, reprezintă obligația fiecărui credincios creștin .

- De ce nu faceți parte din biserica, care conlucrează cu regimul nostru comunist, pentru că și acolo sunt credincioși? – l-a întrebat din nou judecătorul.

- Diavolul deasemenea crede în Dumnezeu și se supune Lui, – a răspuns ferm credinciosul în cauză.

- Unde vă întâlniți pentru rugăciunea comună? – l-a întrebat din nou judecătorul.

Creștinul i-a răspuns cu cuvintele lui Isus Hristos consemnate în Evanghelia Sfântului Ioan: «Adevărații închinători se închină Tatălui în Spirit și în adevăr», pretutindeni (4, 23). Pentru acest răspuns îndrăzneț, credinciosul respectiv a petrecut în închisoare cinci ani din viața sa. De fapt, el a făcut dovada unei credințe vii și neclintite în Dumnezeu.

Cu toții suntem obligați să ne trăim credința așa cum ne învață Isus Hristos și Biserica întemeiată de El: «Aceasta este biruința care a învins lumea: credința noastră» (1 Ioan 5, 4).

Rugăciune

O, Doamne, voi începe de la credință, pentru a putea dobândi vederea: merg pe drum în căutarea patriei. În timpul acestui parcurs sufletul îmi spune: că înaintea Ta se află orice dorință a mea, iar față de Tine, nu-mi este ascuns nici un suspin. Dar în patria cea cerească, nu mai sunt dator să mă rog pentru nimic, ci numai să Te măresc, căci acolo nu-mi va lipsi nimic. Aici cred, acolo voi vedea; aici am speranță, și acolo voi avea; aici mă rog, iar acolo voi primi!

Acum cumpănesc lucrurile, pe care le văd, și cred în acelea, pe care nu le văd. Tu, o, Doamne, nu m-ai părăsit chemându-mă la credință; chiar dacă îmi poruncești să cred în ceea ce nu pot să văd, totuși nu-mi refuzi ca să văd acele lucruri, care mă ajută să cred în ceea ce nu văd…, dacă este cu neputință pentru mine să văd Dumnezeirea Ta, în schimb pot să văd foarte clar omenescul Tău. Iată ai devenit Om, pentru ca în aceeași persoană să poți fi văzut, și să se poată crede în Tine. Ajută-mă, să mă bucur și eu de Dumnezeirea Ta. Amin. (După Sfântul Augustin)


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/1965/