1. Introducere

Nu voi uita niciodată o frază spusă de unul dintre copiii mei când era mic: “Mamă, cum face colegul meu că atunci când ajunge acasă nu o găseşte pe mama?” Acele cuvinte mi-au dat de înţeles cât de mult preţuia fiul meu prezenţa mea la întoarcerea lui de la şcoală şi au fost suficiente pentru a-mi recompensa pe deplin inevitabilele… sacrificii (Famiglia cristiana).

Cum putem trăi fără familie, fără mamă?

2. Tema

Duhul Sfânt ne dă o familie şi o mamă spirituală: Biserica!

Duhul Sfânt cu iubirea sa transformă Biserica într-o adevărată mamă!

3. Mesajul zilei

Astăzi este sărbătoare mare: sărbătoarea Duhului Sfânt.

- Cum este reprezentată? Ca un suflu şi o flacără care “dă viaţă”, ca un porumbel, simbol al iubirii, ca mamă (cf. primul exemplu).

Astăzi, Duhul Sfânt face Biserica mamă a tuturor credincioşilor!

- Duhul Sfânt a coborât asupra Mariei, la Bunavestire, şi a făcut-o mama lui Isus; la Rusalii, Duhul Sfânt coboară asupra comunităţii din Ierusalim şi o face mamă a tuturor credincioşilor. Nu întâmplător, în mijlocul apostolilor se află Maria, mama lui Isus şi a noastră.

Prin opera Duhului Sfânt, Biserica mamă ne naşte şi ne educă în calitate de fii ai lui Dumnezeu.

- Ne naşte ca fii ai lui Dumnezeu prin BOTEZ.

- Ne creşte prin MIR.

- Ne hrăneşte cu EUHARISTIA.

- Ne iartă prin SPOVADĂ.

- Ne îngrijeşte prin UNGEREA BOLNAVILOR.

- Ne pregăteşte pentru viaţa socială prin sacramentele PREOŢIEI şi CĂSĂTORIEI CREŞTINE.

Prin acţiunea Duhului Sfânt, Biserica mamă naşte şi creşte familia lui Dumnezeu,

- învăţând toate popoarele limbajul iubirii;

- reunindu-i pe toţi oamenii într-o singură familie;

- valorificând “talentele” fiecăruia pentru binele tuturor;

- ducând iubirea Domnului până la marginile lumii.

Astfel, Duhul Sfânt, “Porumbel mamă”, educă Biserica să fie ca o cloşcă ce adună, păzeşte şi călăuzeşte şi apără puişorii.

- De ce?

- Pentru ca în toată lumea să se extindă iubirea lui Dumnezeu: “Cât de delicată este bunătatea ta, Dumnezeule; fiii omului se refugiază la umbra aripilor tale…” (cf. psalmii 36, 17 57).

- Pentru ca astfel toţi oamenii să se poată bucura de roadele Duhului: “Iubire, bucurie, pace, înţelegere, cordialitate, bunătate, fidelitate, amabilitate, stăpânire de sine…” (Gal 5,22).

Nimeni nu se poate naşte, nici nu poate trăi fără mamă: acest lucru este valabil pentru viaţa pământească, dar şi pentru cea spirituală.

A veni la Liturghie duminica înseamnă, aşadar, a veni la propria mamă, a se aduna împreună cu propria familie.

4. Exemple

a) Era ziua Mirului. Cei care trebuiau să primească Mirul erau aliniaţi în nava centrală a bisericii. Episcopul s-a aşezat şi, cum se întâmplă deseori, a început să dialogheze cu copiii. A chemat o fată, care s-a apropiat.

- Cum te numeşti? a întrebat episcopul.

- Manuela, a răspuns fetiţa, foarte emoţionată.

- Spune-mi, Manuela, ce spunem când facem semnul Sfintei Cruci?

- …

- Spunem, a ajutat-o episcopul, zâmbind: În numele Tatălui, al Fiului şi…

- …şi al Mamei! a încheiat fetiţa.

Este o foarte frumoasă definiţie a Duhului Sfânt. De altfel, Isus îl numeşte Mângâietor şi Apărător, adică cel mereu prezent ca să ia apărarea ucenicilor. Cel care aminteşte, vindecă şi încurajează… (B. Ferrero).

b) Sugestie practică.

Arătaţi şi explicaţi tablourile, frescele, sculpturile etc. din Biserică, ce ilustrează Rusaliile sau simboluri ale Duhului Sfânt.