- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Duminica 3 a Paștelui (B) – lectio divina

Posted By FSC On April 25, 2009 @ 4:00 am In Ritul latin | No Comments

TEXTUL BIBLIC: Luca 24, 35-48

35 Ucenicii, care s-au întors de la Emaus, au povestit celor unsprezece, care se aflau împreună cu ai lor, cele petrecute pe drum și cum l-au recunoscut pe Isus la frângerea pâinii.

Isus le apare ucenicilor

36 Pe când vorbeau ei acestea, Isus a apărut în mijlocul lor și le-a zis: «Pace vouă!».

37 Cuprinși de uimire și de spaimă, credeau că văd un duh. 38 Isus le-a zis: «De ce sunteți tulburați și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? 39 Priviți mâinile și picioarele mele, că eu însumi sunt; pipăiți-mă și convingeți-vă căci un duh nu are nici carne și nici oase, precum mă vedeți pe mine că am».

40 Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele. 41 Fiindcă, de bucurie și uimire nu le venea să creadă, le-a zis: «Aveți aici ceva de mâncare?».

42 Iar ei i-au dat o bucată de pește fript. 43 El a luat și a mâncat înaintea lor. 44 Apoi le-a zis: «Amintiți-vă de cuvintele pe care vi le-am spus pe când eram încă împreună cu voi: Trebuia să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi».

45 Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile.

46 Și le-a spus: “Așa este scris: Cristos trebuia să pătimească, să învie din morți a treia zi 47 și să se propovăduiască în numele lui pocăința spre iertarea păcatelor, la toate neamurile, începând de la Ierusalim.

48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri”.

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

Continuăm parcurgerea acestui Timp Pascal pe care ni-l dăruiește Domnul, redescoperind în fiecare duminică ceea ce Cuvântul lui Dumnezeu ne invită să medităm și să ne rugăm prin Lectio Divina.

De data aceasta ne este prezentat un text luat de la sfârșitul Evangheliei după sfântul Luca.

Primul verset este introductiv și vrea să lege episodul anterior cu acela care urmează. Acest tip de versete se obișnuiește să fie numit “de tranziție”, sau și “sumar” deoarece în puține cuvinte se descrie o întreagă acțiune. De fapt, în puține cuvinte se sintetizează întregul episod cu ucenicii din Emaus care este relatat în Lc 24,13-34.

Ni se relatează încă o dată apariția lui Isus înviat ucenicilor săi. Îi salută cu darul mesianic al păcii: “Pace vouă!”. Așa cum comentam duminica trecută, nu e vorba de un simplu salut exterior, ci implică realmente actualizarea păcii în viața tuturor și a fiecăruia din destinatarii salutului. În perspectivă iudaică pacea nu este numai absența conflictului sau a războiului, ci include și veselia, bunăstarea, seninătatea, armonia, unirea, reconcilierea… În definitiv toate bunurile Împărăției lui Dumnezeu. Pacea lui Dumnezeu este rodul prețios al Paștelui. Misterul Pascal, moartea și învierea Domnului, aduc pace inimii ucenicului care se deschide lui Dumnezeu.

Încă o dată ni se amintește continuitatea între Isus al istoriei și Cristos înviat. Nu sunt persoane distincte. Este același Isus acum glorificat: “Priviți mâinile mele și picioarele mele că eu însumi sunt; pipăiți-mă și convingeți-vă căci un duh nu are nici carne nici oase, precum mă vedeți pe mine că am”. Încă o dată ucenicilor le vine greu să creadă ceea ce văd.

În ultima parte a relatării Isus va insista pe ceea ce le spunea ucenicilor înainte de Pătimire: “Trebuia să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi”. Acest lucru ratifică în mod clar că El este Mesia cel vestit și așteptat în tot Vechiul Testament. În Isus se “împlinesc” Scripturile. Pentru a ratifica învățătura mai semnalează ce tip de mesianism se încarnează în Isus… Este un “mesianism suferind” pentru că trebuia “să moară și învie după trei zile”. Acel “a muri” este parte din ființa mesianică a lui Isus. Așa mântuiește, așa eliberează dăruindu-se morții și încă morții pe cruce, așa cum ne va spune sfântul Paul. Aceste “mesianism suferind” nu va aduce mântuirea numai pentru poporul din Vechea Alianță. Nu este închis. Este un mesianism deschis pentru toate națiunile și pentru toate popoarele, pentru ca toți să se întoarcă la Dumnezeu și Dumnezeu să le ierte păcatele. Ultima invitație pe care o face Domnul constă în “a povesti” tot ceea ce au văzut în Ierusalim.

Pentru a ține cont: Poate fi puțin șocant că Isus cere ceva de mâncare, și că mănâncă de fapt peștele prăjit în fața ucenicilor. Se caută să se arate clar că Domnul a înviat realmente cu trupul și sufletul, în întregime El, și că realmente, așa cum spune același text, nu este un duh care nu are carne și oase.

Alte texte biblice pentru a confrunta: Lc 24,13-34 (antecamera relatării pe care o medităm astăzi); In 20,19-23 (textul de duminica anterioară); In 21,9-10; In 14,27.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se poate vedea în dicționarul biblic cuvântul “Pace”.

Întrebări pentru lectură

- Ce se relatează în manieră sintetică în primul verset al relatării de astăzi?

- Cine sunt adunați împreună?

- Ce face Isus atunci când apare în mijlocul lor? Ce le spune?

- Care este reacția ucenicilor? Ce cred ei că văd?

- Ce le spune Isus?

- La ce îi invită?

- Ce le arată?

- Ce simt ucenicii?

- Pentru ce mănâncă în fața lor?

- Ce le amintește Isus?

- Ce le explică?

- Conform Bibliei, ce trebuia să i se întâmple lui Mesia?

- Unde trebuie să povestească tot ceea ce au văzut?

2 – MEDITAȚIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditație

- Dat fiind faptul că textul este asemănător cu acela de duminica trecută, unele întrebări pot fi foarte asemănătoare. Merită de asemenea să aprofundăm aceste texte ale Paștelui lui Cristos în viața noastră.

- Experimentez bucuria ucenicilor din Emaus și povestesc fraților mei cum se manifestă Domnul în viața mea, în mod deosebit la “Frângerea pâinii”, la celebrarea Memorialului, la Euharistie?

- Accept din inimă darul mesianic al păcii?

- În mijlocul conflictelor și dificultăților mele las ca Domnul Înviat să-mi dăruiască pacea sa?

- Continuu să fiu speriat, cu teamă și frică în pofida faptului că Domnul a înviat pentru a mă mântui și a-mi da pacea sa?

- Îmi este greu să cred în învierea Domnului?

- În spiritualitatea mea țin cont de faptul că Isus pre-pascal este același care moare și învie? Tind să rămân numai cu un singur aspect sau caut să unific în experiența mea religioasă aceste două faze din viața Unicului Domn Isus Cristos?

- Îl las pe Isus să-mi explice Scripturile?

- Atunci când citesc Vechiul Testament țin cont de faptul că profețiile care se vestesc acolo sunt orientate într-o formă sau alta spre misterul lui Cristos?

- Accept că Mesia Înviat și Glorios trebuia să treacă prin moarte?

- Care va fi astăzi “Ierusalimul meu” unde trebuie să povestesc tot ceea ce am “văzut” în acest timp al Paștelui?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Pentru a ajuta răspunsul, rugăciunea, vă propun să ne concentrăm asupra temei păcii. Amintind în mod deosebit ceea ce ne spune autorul Scrisorii către Efeseni în 2,14; “Cristos este pacea noastră”.

Ce important este a putea redescoperi, într-o lume așa de zbuciumată de micile și/sau marile conflicte, că Cristos este pacea noastră definitivă. El și numai El este unicul care ne poate da pacea pentru că El este însăși pacea.

Această reflecție să orienteze răspunsul nostru în rugăciune…

4 – CONTEMPLAȚIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a interioriza câteva din aspectele din Evanghelia de duminica aceasta vă propun să țineți cont de întrebările pe care Isus le pune ucenicilor în versetul 38:

o De ce sunteți tulburați?

o De ce vi este așa de greu să credeți?

Știind că Domnul este pacea și ne dă pacea, să ne întrebăm cu sinceritate ceea ce Isus îi întreabă pe ucenicii săi.

5 – ACȚIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Iluminare pentru propunerile personale și comunitare

Unificăm la această întâlnire propunerile personale și comunitare concentrându-ne asupra unei serii de fraze și reflecții despre pace. Aceasta este una din temele centrale ale evangheliei pe care am meditat-o. Ideea este de a citi personal și în grup diferitele fraze pentru a provoca dialogul și reflecția. Nu e vorba de a fi de acord cu toate. Sunt “declanșatoare pedagogice” pentru a confrunta, a reflecta asupra Evangheliei și a asuma acțiuni concrete ale pasului “acțiunea”.

Nu există drum pentru pace, pacea este drumul.

Mahatma Gandhi (1869-1948)

Politician și gânditor indian.

Când m-au întrebat despre o armă capabilă să contracareze puterea bombei atomice, eu am sugerat-o pe cea mai bună dintre toate: Pacea.

Albert Einstein (1879-1955)

Om de știință german naturalizat în Statele Unite.

Pacea începe cu un zâmbet.

Fericita Maica Tereza de Calcutta (1910-1997)

Misionară iugoslavă naturalizată în India.

Nu este suficient a vorbi despre pace. Unul trebuie să creadă în ea și să lucreze pentru a o obține.

Eleonor Roosevelt (1884-1962)

Apărătoare a drepturilor sociale, diplomată și scriitoare din Statele Unite.

Nimeni să nu-și facă iluzii că simpla absență a războiului, deși este așa de dorită, este sinonim cu o pace adevărată. Nu există pace adevărată dacă nu este însoțită de echitate, adevăr, dreptate și solidaritate.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Dacă nu suntem în pace cu noi înșine, nu putem conduce pe alții în căutarea păcii.

Confuciu (551-478 î.C.)

Filozof chinez.

Menținerea păcii începe cu autosatisfacția fiecărui individ.

Dalai Lama (născut în 1935)

Actual lider religios al Budismului Tibetan (Tenzin Gyatso).

Dacă dorim o lume de pace și de dreptate trebuie să punem în mod decis inteligența în slujba iubirii.

Antoine de Saint-Exupery (1900-1944)

Scriitor francez.

Pentru aceasta, America: dacă dorești pacea, lucrează pentru dreptate. Dacă dorești dreptatea, apără viața. Dacă dorești viața, îmbrățișează adevărul, adevărul revelat de Dumnezeu.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Pacea este pentru lume ceea ce este drojdia pentru aluat.

Talmudul (secolul al V-lea)

Scrieri legale ale iudaismului.

Dacă dorim să ne bucurăm de pace, trebuie să ascundem bine armele; dacă depunem armele nu vom avea niciodată pace.

Marcu Tuliu Cicero (106-43 î.C.)

Scriitor, orator și politician roman.

Nu există pace fără dreptate, nu este dreptate fără iertare.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Pacea cere patru condiții esențiale: adevăr, dreptate, iubire și libertate.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Pacea mai dezavantajoasă este mai bună decât războiul mai drept.

Erasmus de Rotterdam (1469-1536)

Umanist olandez.

În problemele internaționale, pacea este o perioadă de capcane între două lupte.

Ambrose Bierce (1842-1914)

Scriitor din Statele Unite.

Niciodată nu-ți iei cei mai buni pantaloni ai tăi atunci când mergi să lupți pentru pace și libertate.

Henrik Johan Ibsen (1828-1906)

Dramaturg norvegian.

Credincioșii din toate religiile, uniți cu oamenii de bunăvoință, abandonând orice formă de intoleranță și discriminare, sunt chemați să construiască pacea.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Nu va fi pace pe pământ în timp ce durează asupririle popoarelor, nedreptățile și dezechilibrele economice care încă există.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Toți doresc pacea și pentru a o asigura fabrică mai multe arme ca niciodată.

Antonio Mingote (1919-?)

Desenator și umorist spaniol.

Există ceva așa de necesar ca pâine de fiecare zi și este pacea de fiecare zi; pacea fără de care însăși pâinea este amară.

Amado Nervo (1870-1919)

Poet, nuvelist și eseist mexican.

Pacea obținută cu vârful sabiei nu este decât o pauză a ostilităților.

Pierre Joseph Proudhon (1809-1865)

Filozof francez.

Prima condiție pentru pace este voința de a o obține.

Juan Luis Vives (1492-1540)

Umanist și filozof spaniol.

Dacă dorești pacea, nu vorbi cu prietenii tăi. Vorbește cu dușmanii tăi.

Moshe Dayan (1915-1981)

Militar și politician israelian.

Există o tentație extrem de subtilă și periculoasă de a confunda pacea cu simpla absență a războiului, așa cum există tentația de confunda sănătatea cu absența bolii, sau libertatea cu faptul de a nu fi în închisoare. Terminologia este uneori înșelătoare. De exemplu, expresia “coexistență pașnică” înseamnă absență a războiului și nu pace adevărată.

Dominique Pire (1910-1969)

Preot și sociolog belgian.

Mai mult valorează o pace relativă decât un război câștigat.

Maria Tereza I de Austria (1717-1780)

Împărătească a Sfântului Imperiu Roman Germanic.

Până când cei care ocupă locuri de responsabilitate nu acceptă să se întrebe cu îndrăzneală asupra modului lor de a administra puterea și de a procura bunăstarea popoarelor lor, va fi greu să ne imaginăm că se poate progresa cu adevărat spre pace.

Ioan Paul al II-lea (1920-2005)

Papă al Bisericii Catolice.

Pacea pe pământ, aspirație supremă a întregii omeniri de-a lungul istoriei, fără îndoială că nu se poate stabili și nici consolida dacă nu se respectă cu fidelitate ordinea stabilită de Dumnezeu.

Ioan al XXIII-lea (1881-1963)

Papă al Bisericii Catolice.

Ori mergem toți împreună spre pace, ori n-o vom găsi niciodată.

Benjamin Franklin (1706-1790)

Om de stat și om de știință din Statele Unite.

Inclusiv pacea se poate cumpăra la un preț destul de ridicat.

Benjamin Franklin (1706-1790)

Om de stat și om de știință din Statele Unite.


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/1879/