Start > Ritul latin > Care este drumul spre Isus?

Care este drumul spre Isus?

22 September 2006
2,659 afișări

Autor: pr. Ernest Munachi Ezeogu
Traducere: Oana Capan
Copyright: ProFamilia.ro
Epifania Domnului

Trei negri discutau într-o dimineață despre credințele lor religioase diferite. Într-un final discuția s-a încins atât de mult, încât au decis să apeleze la sfatul unui bătrân. L-au întrebat atunci pe Okoro, un bătrân respectat de toți: “Spune-ne care este religia cea mai bună?” Okoro și-a mângâiat barba albă gândindu-se pentru o clipă, apoi le-a spus: “Ei bine, știți că oază se află dincolo de dealul din fața noastră. Există trei moduri de a ajunge acolo, pentru a lua apă contra fructe. Puteți merge direct peste deal. Este drumul cel mai scurt, dar solicitant, având de urcat dealul cu fructele în spate. Puteți să o luați prin dreapta dealului. Drumul este puțin mai lung, dar cu bolovani mari. În fine, puteți merge prin stânga dealului: drumul este mai lung, dar nu ridică probleme.” Okoro s-a oprit puțin și apoi a adăugat: “Vedeți voi, când veți ajunge pe partea cealaltă la oază, bărbatul de la fântână nu vă va întreba pe care drum ați venit. Tot ce vă va întreba va fi: ‘Cât de bune sunt, omule, fructele tale?’”

În relatarea nașterii lui Isus, două grupuri speciale de oameni au venit să îl vadă pe Pruncul nou-născut: păstorii și magii. Biserica nu are nici o sărbătoare specială pentru a aminti de vizita păstorilor, dar avem această sărbătoare specială a Epifaniei, prin care celebrăm astăzi vizita magilor. De ce oare? Deoarece vizita magilor ne deschide ochii. Păstorii au aflat de nașterea lui Isus printr-o revelație directă: îngerii le-au apărut pe cerul nopții. Este o revelație directă și supranaturală. Nimeni nu o contestă. Magii, pe de altă parte, au aflat de nașterea lui Isus de la o stea. De fapt steaua nu le-a spus nimic. Ei au trebuit să interpreteze acest semn natural al stelei ca să știe ce înseamnă și unde îi conduce. Dacă îi pomenim astăzi pe magi, adică pe niște oameni care l-au cunoscut pe Dumnezeu citind mișcarea stelelor, atunci nu se poate să nu ne dăm seama că unele credințe populare ale noastre sunt greșite.

Asemenea negrilor din deșert, amintiți mai sus, și noi, de fapt toți oamenii care au o credință, tindem să credem că tradiția noastră religioasă este singura cale către Dumnezeu. Așa înțelegem noi cuvintele lui Isus “Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine” (Ioan 14,6). Tragem de aici cu ușurință următoarea concluzie: calea lui Dumnezeu este calea tradiției noastre religioase. Și totuși, Dumnezeu ne avertizează: “Gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre și căile Mele [nu sunt] ca ale voastre, zice Domnul” (Isaia 55,8). De aceea suntem atât de fascinați de relatarea vizitei magilor: este o poveste unică, ce ne deschide ochii pentru a înțelege că Dumnezeu nu este limitat la o tradiție religioasă.

Să ne gândim cum au ajuns tradiții religioase diferite să afle că Fiul lui Dumnezeu s-a născut. Păstorii, care erau priviți ca murdari și care nu puteau participa la slujbele din Templu fără purificare, au aflat direct de la îngeri. Magii au aflat din citirea stelelor. Iar cei de pe lângă regele Irod au ajuns la același adevăr cercetând scripturile. Viziuni, stele, scripturi – căi diferite de a ajunge la același adevăr. Desigur, nu înseamnă că orice tradiție religioasă este la fel de bună ca oricare alta. Să nu uităm că Matei ne spune că, după ce au fost atâta timp călăuziți de stea, atunci când au ajuns în Ierusalim lumina ei a pălit, și magii au trebuit să consulte scripturile pentru a ajunge direct la Betleem. Pentru a ajunge la Isus, pe lângă lumina naturală a stelei, magii au avut totuși nevoie de lumina supranaturală a scripturii.

Rămâne însă întrebarea crucială: cine ajunge să îl găsească pe Isus? Irod și oamenii săi, având scriptura nu au reușit totuși să îl găsească, dar magii în schimb au putut. De ce? Deoarece autoritățile iudaice, deși aveau adevărul strălucitor al scripturilor revelate, nu s-au folosit de această lumină. Nu au umblat pe calea luminată de scripturi. Magii pe de altă parte, care au pornit călăuziți de stea, au ajuns la destinație datorită luminii scripturilor. Nu posedarea adevărului contează, ci modul în care suntem dispuși să mergem în lumina adevărului pe care îl avem. Mai bine să avem o stea ce abia strălucește, dar o urmăm, decât să avem lumina strălucitoare a scripturii și să o neglijăm.

Noi, ca și creștini, credem că religia noastră are plinătatea adevărului. Dar ce folos din aceasta dacă nu mergem în adevăr? Cei care nu aduc cult Dumnezeului cunoscut de creștini, precum și necredincioșii care sunt hotărâți sincer să urmeze lumina slabă a rațiunii lor naturale, pot să ajungă la Isus înainte de creștinii care au adevărurile revelate direct de Dumnezeu lor, dar care nu le urmează. Acesta este adevărul care ne provoacă, adevărul pe care îl celebrăm astăzi, prin pericopa magilor păgâni care au venit și l-au găsit pe Domnul.

Ritul latin