TEXTUL BIBLIC: Marcu 1, 12-15

Isus îl învinge pe diavol

12 În acel timp, Duhul Sfânt l-a condus pe Isus în pustiu. 13 Acolo a rămas patruzeci de zile şi a fost ispitit de Satana. El era împreună cu fiarele sălbatice, iar îngerii îi slujeau.

Isus începe lucrarea sa

14 După ce Ioan a fost aruncat în închisoare, Isus s-a dus în Galileea ca să predice evanghelia lui Dumnezeu. 15 El zicea: «S-a împlinit timpul şi împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie».

1 – LECTURA

Ce spune textul?

Piste pentru lectură

Dragi prieteni:

Ca în toţi anii, prima duminică din timpul Postului Mare este dedicată contemplării misterului “ispitirilor” lui Isus. Relatarea apare în Mt, Mc şi Lc. Cea mai scurtă şi concisă este cea care ne este propusă anul acesta în Ciclul B, relatarea evanghelistului Marcu. În patru versete sintetizează ceea ce ceilalţi doi evanghelişti sinoptici dezvoltă un pic mai mult în 11 (Mt) şi în 13 (Lc) versete.

De aceea, consider că anul acesta merită de abordat textul evanghelic mai mult în totalitatea sa decât în detalii, dat fiind faptul că acestea sunt mai reduse. Aşadar, ce afirmaţii putem face cu privire la ispitirile lui Isus?

În primul rând trebuie să ţinem cont că ispitirea nu este un păcat. Isus este Dumnezeu şi prin urmare nu are păcat; experimentează în omenitatea sa ispitirea însă nu este învins de ea. Există oameni care confundă ispitirea cu păcatul. Acest lucru este o eroare. Ispitirea înseamnă a percepe acţiunea Satanei care vrea să depărteze de la drumul lui Dumnezeu, de la bine şi de la adevăr. Păcatul înseamnă a con-simţi, a fi învins de ispitire…

În al doilea rând trebuie să ţinem cont că nu Dumnezeu ispiteşte ci Satana, Diavolul, “tatăl minciunii”. Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni dat fiind faptul că ispitirea înseamnă a provoca depărtarea de Dumnezeu şi de planurile sale. Pentru aceasta nimeni să nu se amăgească şi să creadă sau să spună că este ispitit de Dumnezeu… Ceea ce este adevărat este că Dumnezeu permite “încercarea” sau “crucea” în viaţa noastră. Acest lucru este foarte misterios şi de multe ori nu se găseşte o explicaţie “raţională” la realitatea bolii, a catastrofelor, a morţii şi a suferinţelor în general. Însă dacă Dumnezeu permite încercarea nu este pentru a ne îndepărta de El şi de căile sale. Dimpotrivă, Dumnezeu permite încercarea în viaţa noastră pentru ca să fim întăriţi în drumul nostru de credinţă…

În al treilea rând trebuie să ţinem contă că Isus nu a fost ispitit numai în această ocazie deosebită care ne este relatată. Acest text este un moment prototipic al ispitirilor lui Isus care folosesc ca model pentru realitatea întregii sale vieţi. Isus a fost ispitit de Satana de-a lungul vieţii sale pământeşti de mai multe ori şi în diferite forme. De fapt, în relatarea lui Marcu nu ni se spune, ca în celelalte două evanghelii sinoptice, care au fost cursele Satanei pentru a-l îndepărta pe Isus de drumul Tatălui. Câteva din ispite nu le cunoaştem dat fiind faptul că evangheliştii n-au putut să prezinte toate evenimentele vieţii lui Cristos, ci numai unele. Alte ispitiri apar în textele evanghelice în mai multe ocazii: de exemplu atunci când vor să-l proclame rege dintr-o perspectivă pământească, socială şi politică; atunci când vor să-l facă să coboare de pe cruce şi să demonstreze că este realmente Dumnezeu, etc.

Pentru a ţine cont: Deşertul, în VT şi în literatura extrabiblică a poporului din Vechea Alianţă, are o simbologie multilaterală. Pe de o parte este semn al neospitalităţii, al greutăţii, a “secetei” asociată cu lipsa de apă şi de viaţă. Pe de altă parte este locul întâlnirii cu Dumnezeu, dat fiind că implică căutarea esenţialului, a ceea ce este mai important. Este spaţiul necesităţii de purificare şi de întoarcere la esenţial, provocate în inimă de către un loc cu aceste caracteristici …

Alte texte biblice pentru a confrunta: Mt 4,1-11; Lc 4,1-13; Dt 8,1-2; In 13,2.27; Lc 22,3.53.

Pentru a continua aprofundarea acestor teme se poate vedea în dicţionar termenul “ispită”.

Întrebări pentru lectură

- Cum începe relatarea?

- Cine-l conduce pe Isus?

- Unde îl conduce?

- Cât timp stă Isus în pustiu?

- Cu “cine” convieţuieşte?

- Ce încearcă Satana să facă?

- Sunt descrise “cursele Satanei”?

- Cine “are grijă” de Isus?

- Ce face Isus după experienţa din pustiu? Încotro se îndreaptă?

- Ce invitaţie face Isus în Galileea?

- Ce implicaţii are întoarcerea la Dumnezeu şi credinţa în vestea cea bună?

- Care este conţinutul “veştii bune”?

2 – MEDITAŢIA

Ce-mi spune? Ce ne spune?

Întrebări pentru meditaţie

- Mă las condus de Duhul lui Dumnezeu?

- Unde mă duce astăzi Duhul lui Dumnezeu?

- Ce implică pentru mine pustiul?

- Ce tip de “pustiu” experimentez astăzi în viaţa mea? Ce pustiuri am trăit în trecut? Ce pustiuri pot întrevedea în viitorul meu?

- Cum reacţionez în faţa realităţii pustiului?

- Care sunt ispitele mele astăzi? Care sunt cursele Satanei pentru a mă depărta de la drum?

- Confund eu ispita şi păcatul? Care este diferenţa?

- Confund eu ispita Satanei şi încercarea lui Dumnezeu? Care este diferenţa?

- Îl ascult pe Isus care la începutul acestui Post Mare îmi vesteşte încă o dată “vestea cea bună a Împărăţiei”?

- Ce implică pentru mine astăzi să mă întorc la Dumnezeu şi să mă convertesc cu inima?

- Cred realmente în vestea cea bună a lui Isus?

3 – RUGĂCIUNEA

Ce-i spun? Ce-i spunem?

Pentru a lumina răspunsurile rugăciunii îţi propun un text de sfântul Augustin care comentează ispitirile lui Isus aplicându-le la viaţa discipolilor:

De fapt, viaţa noastră în acest pelerinaj nu poate să fie lipsită de ispite, de vreme ce progresul nostru se realizează tocmai prin ispită şi nimeni nu se poate cunoaşte pe sine dacă nu este ispitit, nici nu poate fi încoronat dacă nu a învins, nici să învingă dacă nu a luptat, nici să lupte dacă nu are duşman şi ispite…

Aşadar, ne-a transfigurat în el când a voit să fie ispitit de Satana. Tocmai am citit că Isus Cristos, Domnul nostru, s-a lăsat ispitit de diavol în deşert. Cristos întreg (Cristos şi trupul lui, Biserica, n.t.) era ispitit de diavol fiindcă în el erai ispitit şi tu. Cristos într-adevăr avea trupul de la tine, iar din el venea pentru tine mântuirea; din tine venea moartea pentru el, iar din el, pentru tine, viaţa; din tine, pentru el, umilirile, iar din el, pentru tine onorurile; în definitiv, din tine, pentru el, ispita, iar din el, pentru tine, victoria.

Dacă am fost ispitiţi în el, tot în el îl vom învinge pe diavol. Îţi opreşti atenţia asupra faptului că Cristos a fost ispitit şi nu-ţi opreşti atenţia asupra faptului că el a învins? Recunoaşte-te pe tine însuţi ispitit în el, şi, de asemenea, recunoaşte-te învingător în el. Ar fi putut să-l evite pe diavol; însă, dacă nu ar fi fost ispitit, nu te-ar fi învăţat să învingi atunci când eşti ispitit.

Sfântul Augustin, Comentariu asupra Psalmilor (Ps 60,2-3)

Reflecţiile sfântului Augustin ne ajută să “conectăm” în mod vital ispititele Domnului cu ispitele din viaţa noastră zilnică. Însă accentul nu-l pune pe ispita în sine ci pe victoria lui Cristos asupra curselor Satanei. Această victorie este garanţie şi siguranţă care vine de la Dumnezeu pentru noi în lupta noastră împotriva răului şi a păcatului.

4 – CONTEMPLAŢIA

Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Pentru a interioriza mesajul se poate contempla imaginea “pustiului” în realitatea vieţii noastre în timp ce asumăm angajamentul de “a învinge” ispita cu harul lui Dumnezeu în inimile noastre.

Vă propun să repetaţi câteva fraze în forma asta:

- În pustiul fricilor mele vreau cu harul tău să înving ispita…

- În pustiul descurajării vreau cu harul tău înving ispita…

- În pustiul lipsei de speranţă vreau cu harul tău să înving ispita…

- În pustiul…

5 – ACŢIUNEA

La ce mă angajez? La ce ne angajăm?

Propuneri personale

- Analizează trei posibile ispite mai tangibile din viaţa ta astăzi.

- Realizează o propunere reală, concretă şi verificabilă de creştere spirituală la începutul acestui Post Mare respingând ispita cu harul Domnului.

Propuneri comunitare

- Reflectaţi în grup asupra sensului Postului Mare ca drum de pregătire pentru celebrarea Paştelui lui Isus.

- Dialogaţi în ambientul vostru de tineri pentru a detecta “ispitele” mai obişnuite ale tinerilor încercând să găsiţi cauzele şi gândind posibile căi de soluţionare pentru a le depăşi.