“Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: ‘Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu’.” Nu “Emanuish“, adică cu noi este omul, ci “Emanuel“, cu noi este Dumnezeu! Evanghelia lui Matei începe cu prezenţa lui Dumnezeu între oameni – Emanuel – şi se încheie cu promisiunea prezenţei Sale continue: “Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei 28,20).

Cât de tragic este faptul că adesea creştinii vorbesc despre Isus la trecut – Cristos care a fost, sau la viitor – Cristos care va veni. Cât de rar ne gândim la El la timpul prezent – cu noi este Dumnezeu. Şi totuşi câtă nevoie avem de această promisiune a sa, în aceste zile de confuzie, întuneric şi zbucium. În Evanghelia lui Ioan ni se spune: “Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi”. Este doar un alt mod de a spune: “Emanuel, cu noi este Dumnezeu”. Nu în ceruri îndepărtate, nu pe o planetă în nu ştiu ce galaxie, ci aici, între noi, părtaş la durerile noastre, ajutându-ne să ne ducem poverile, punând mâna cu delicateţe pe infirmităţile noastre, curăţindu-ne de păcate, arătându-ne modul de viaţă care are valoare eternă.

Se spune că deşi Papa Pius al XII-lea folosea în mod constant telefonul, era într-o singură direcţie: nimeni nu îl putea suna pe Papa. Mulţi oameni cred că aceasta este problema lor principală cu Dumnezeu: nu pot să îl sune, să îl găsească, să comunice cu El, să ajungă la El. Atât de des Dumnezeu le pare îndepărtat, impersonal, ireal. Dar această situaţie a fost schimbată definitiv la Crăciun, când Dumnezeu s-a coborât pe pământ şi a stabilit între El şi noi o linie telefonică bidirecţională, pentru ca prin Isus să putem să îl “sunăm” direct pe Dumnezeu, să îl găsim, să comunicăm cu El, să îl atingem prin rugăciune, prin Sfânta Împărtăşanie, prin Biblie şi prin Biserică.

Crăciunul are un mesaj special de mângâiere pentru singuratici. Este mesajul lui Emanuel – prezenţa lui Dumnezeu cu noi, oricine am fi, oriunde am fi. Ca creştini, suntem chemaţi să împărtăşim această bucurie a prezenţei lui Dumnezeu alături de oameni. De Crăciun căutaţi o persoană singură şi faceţi-i o scurtă vizită. Arătaţi-i că vă pasă de ea, aşa după cum lui Cristos îi pasă de noi. Veţi pleca de acolo cu bucuria lui Dumnezeu în suflet. Aceasta va fi recompensa Dvs pentru că l-aţi purtat pe Emanuel la alţii, pentru a umple vidul unei inimi goale.

O promisiune împlinită.

Să ne îndreptăm acum atenţia spre două persoane care au regăsit promisiunea prezenţei lui Dumnezeu împlinită în vieţile lor. David Livingstone la întoarcerea sa după şaisprezece ani petrecuţi în Africa, slăbit de 27 de îmbolnăviri, cu un braţ atârnând inutil după ce a fost muşcat de un leu, i-a întrebat pe studenţii Universităţii din Glasgow: “Ştiţi ce m-a susţinut în mijlocul încercărilor, dificultăţilor şi singurătăţii, în viaţa mea de exil? A fost promisiunea lui Dumnezeu: ‘Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului’.” Emanuel – cu noi este Dumnezeu.

Când Frederick B. Snite, Jr., absolvent de Notre Dame, a mers în călătorie cu părinţii săi în China, unde a fost lovit subit de paralizie infantilă. Medicii i-au dat cam o săptămână de viaţă. Ceea ce nu ştiau medicii însă era puterea mare a credinţei care îi susţinea viaţa. El a trăit câţiva ani, s-a căsătorit şi a avut o familie. Mulţi ani a trebuit să trăiască nemişcat. Luni întregi muşchii respiratori i-au fost parţial paralizaţi, astfel că nu putea spune nici un cuvânt. Când în sfârşit şi-a recâştigat parţial controlul vocii, el a spus încet primul cuvânt: “Dumnezeu”. Mai apoi, i-a mărturisit unui preot care l-a vizitat acasă: “Singurul lucru care m-a ţinut tare în perioada de încercare, atunci când nu puteam să respir, să vorbesc, a fost credinţa mea în Dumnezeu. Ştiam că El este cu mine şi că poate să îmi audă rugăciunile tăcute.” Emanuel – cu noi este Dumnezeu!

Trăind o viaţă “împreună”

Promisiunea prezenţei lui Dumnezeu îi ajută pe creştini să ducă o viaţă împreună: Dumnezeu şi cu mine. Sfântul Pavel de exemplu, a trăit o viaţă împreună. El mărturiseşte: “Toate le pot întru Cristos, Cel care mă întăreşte” (Filipeni 4,13). Nici un creştin nu îşi poate atinge potenţialul deplin sau să îşi folosească toate forţele, decât dacă îşi face a sa puterea lui Dumnezeu, decât dacă trăieşte o viaţă împreună cu Cristos. Fostul alcoolic, ieşit din şedinţele de AA, trăieşte o viaţă împreună. El a învăţat să spună: “Eu nu pot să depăşesc problema băuturii, Doamne… dar noi, împreună, putem!” Emanuel – cu noi este Dumnezeu!

“Cum poţi să faci faţă vieţii cu atâta succes?”, l-a întrebat cineva pe un creştin. “Prin rugăciune”, a răspuns el. “Ce înţelegi prin rugăciune?” Creştinul a răspuns: “Cu mult timp în urmă eram atât de preocupat de o mulţime de lucruri încât aproape m-am îmbolnăvit. M-am rugat Domnului şi El la final mi-a răspuns. Ştii ce mi-a spus? ‘Ascultă, fiule, nu este nimic ce tu şi cu Mine să nu putem face împreună!’” Emanuel – cu noi este Dumnezeu!

Un faimos chirurg îşi apleca mereu capul şi se ruga înainte de operaţii. Un reporter, asistând la o operaţie şi văzându-i gestul, l-a întrebat uimit: “Întotdeauna vă rugaţi înainte de operaţie?” Chirurgul i-a răspuns zâmbind: “Întotdeauna. Deoarece nu ştiu niciodată ce probleme pot să apară, şi nici când va trebui să las bisturiul pe mâna Marelui Medic, ca să mă conducă. De multe ori în operaţiile pe care le-am făcut, când ajungeam la capătul puterilor mele umane, Dumnezeu a preluat operaţia şi a dus-o la final.” Emanuel – cu noi este Dumnezeu!

Marele dar al lui Dumnezeu, dat nouă de Crăciun, nu a fost nici un cod etic nici o nouă filozofie, ci El însuşi! Creştinismul este mult mai mult decât o serie de porunci. Mai mult decât orice, este o Prezenţă: Emanuel – cu noi este Dumnezeu! Cu noi este când suntem în necazuri – să ne scoată din ele. Cu noi când suferim – să ne şteargă lacrimile. Cu noi când cădem – să ne ajute să ne ridicăm. Cu noi când suntem slabi – pentru ca să ne întărească. Cu noi în moarte – să ne facă încrezători. Da, şi rămâne cu noi definitiv şi după moarte – într-un loc în care “cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El” (1 Corinteni 2,9)

“Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.” (Luca 2,10). “Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7,14) – cu noi este Dumnezeu!