- Predici - http://www.predici.cnet.ro -

Botezul Domnului (pt. copii)

Posted By pr. Pietro Righetto On December 27, 2008 @ 4:00 am In Ritul latin | No Comments

1. Introducere

Creștinule, nu necinsti prin viața ta nedemnă numele glorios pe care îl porți!

Într-o zi, Alexandru cel Mare l-a apostrofat astfel pe un soldat care purta numele lui, dar care nu era bun de nimic:

- Alexandru, ori îți schimbi numele, ori îți schimbi comportamentul.

2. Tema

Prin BOTEZ faci parte din familia lui Dumnezeu; așadar, trebuie să te comporți ca un fiu al lui Dumnezeu.

3. Mesajul zilei

Astăzi este sărbătoarea Botezului lui Isus. Este și sărbătoarea noastră.

Botezul lui Isus.

- În botez, Isus este proclamat în mod solemn în fața tuturor ca Fiu al lui Dumnezeu: “Tu ești Fiul meu preaiubit…” Să ne întrebăm: Ce face Isus, ca om, pentru a trăi ca Fiu al lui Dumnezeu?

- Își începe “slujirea” de iubire pentru a mântui omenirea. Își începe misiunea: aceea de a aduce mântuirea lui Dumnezeu tuturor, dar mai ales celor mai nefericiți din cauza păcatului. Isus, prin botezul său, devine într-un mod mai evident fratele nostru, împărtășește în toate viața noastră, “intră în rând” cu noi, nu se “rușinează” că va fi considerat ca un păcătos, dorește doar să asculte de Tatăl.

Botezul nostru.

- Prin Botez, fiecare dintre noi devine fiul lui Dumnezeu, frate al lui Isus; prin Botez, fiecare dintre noi face parte din familia lui Dumnezeu.

- De aici, o foarte mare angajare: să facem partea noastră în familia lui Dumnezeu.

Exemplificare liturgică.

Ar fi util și folositor astăzi să se administreze Botezul cu “îndemnurile” datorate, ca să fie celebrat în mod conștient. Dacă nu este posibil, să se prezinte ritul Botezului în diferitele sale părți, principalele rugăciuni, obiectele caracteristice, ca apa, haina albă, lumânarea…

Iată, pe scurt, mesajul diferitelor părți:

- Ritul primirii: “Tu ai fost primit cu bucurie în marea casă a lui Dumnezeu, ai fost însemnat cu crucea: faci parte din familia lui Dumnezeu”.

- Liturgia cuvântului: “Întrucât faci parte din familia lui Dumnezeu, Dumnezeu vorbește cu tine, își întinde mâna puternică asupra ta, te întărește cu uleiul mântuirii. Sfinții te încoronează”.

- Liturgia sacramentului: “Prin apă și Duhul Sfânt, tu devii fiul lui Dumnezeu, gata să trăiești ca fiu al lui Dumnezeu, renunțând la rău, punându-ți mereu credința doar în Dumnezeu”.

- Riturile de încheiere: “Devenit fiu al lui Dumnezeu, poți să îl numești pe Dumnezeu ca “Tatăl nostru”, poți să te apropii de altarul său, poți și trebuie să trăiești cu demnitate (= haina albă), în lumină (=lumânarea aprinsă) și binecuvântarea Preasfintei Treimi.

4. Exemple

a) “Faci parte din familia lui Dumnezeu! Îndeplinește-ți cu bucurie partea, asemenea lui Isus!”

Nigeria. La marginile deșertului din nord, mi-a ieșit în cale un cortegiu de orbi. Era impresionant să le vezi ochii stinși, printre pleoapele întredeschise. Unii dintre ei vedeau doar umbrele oamenilor, de la care cerșeau atenție și pâine, cântând o rugăciune care se încheia așa: “Dă-mi de pomană, stăpâne!” Și totuși, tocmai de la ei, de la acei orbi, am primit o mare “lumină”. Pentru că nu aveam mărunțiș (rămăsesem doar cu două mii de lire) i-am dat o caramelă unui copil de circa șase ani, care a scos un strigăt de bucurie când a primit micul, dar pentru el, marele cadou.

O clipă de perplexitate. Apoi a împărțit cu dinții caramela în cinci părți. S-a îndreptat spre frățiorul legat pe spatele mamei; a găsit gurița lui și i-a dat prima bucățică. A doua bucățică i-a dat-o femeii al cărei zâmbet trăda o boală mintală. A treia și a patra au fost împărțite altor doi copii, care și-au lins de mai multe ori mâinile foarte murdare care atinseseră bucățica de caramelă. Ultima bucățică i-a revenit celui care repetase “minunea înmulțirii pâinilor”.

b) Nu te teme să te arăți creștin.

Un misionar catolic a descris astfel conversația pe care un negru de 12 ani, care lucra în port ca hamal, a avut-o cu un ofițer din marina franceză. Într-o zi, acel ofițer se uita la muncitorii negri care purtau pe cap mărfurile de pe navele din port. La un moment dat, a văzut pe pieptul unui băiat o medaliuță. Fiind necredincios, a hotărât să îl ia în râs. L-a chemat și i-a spus:

- De ce porți la gât acest semn de superstiție și nu îl arunci în mare? Negrul a răspuns:

- Dar tu de ce porți această uniformă cu galoane aurite și medalii prinse pe ea? De ce nu o arunci în mare?

- Uniforma mea este semnul că sunt în slujba poporului francez, și medaliile sunt dovada valorii mele în timpul războiului.

- Și medaliuța mea este semn că sunt în slujba Regelui cerurilor. Dacă tu nu te rușinezi să porți însemnele lui onorifice, de ce ar trebui să mă rușinez eu de semnul care face din mine fiul lui Dumnezeu?

c) O pânză rău înrămată, veche, murdară, abandonată într-un vraf de lucruri inutile în pod, era considerată fără nici o valoare pentru că nimeni nu știa cine este autorul ei. Niște critici de artă au descoperit, într-o zi, din întâmplare, pictura și au recunoscut în ea, fără nici o îndoială, un Velasqez. Pierdut și uitat în catalog, tabloul și-a recuperat propria identitate. A fost suficient să fie pus în relație cu Velasqez, și o valoare de multe milioane i-a fost conferită. “Aceea care înainte era considerată o crustă veche, acum, autentificată, trecea în locul de cinste al galeriei capodoperelor” (M. Fabrer-Grimalt).

La fel și omul, rupt de relația sa fundamentală cu Creatorul, ca fiul rătăcit, este doar un tablou nesemnificativ, pictat de un pictor necunoscut și abandonat. Dar recunoscut ca fiu al lui Dumnezeu, își recuperează identitatea ca frate al Regelui Cristos și dobândește o valoare de milioane în perspectiva sa de principe regal, luptător victorios și sol al Împărăției (R. Francisco).


Article printed from Predici: http://www.predici.cnet.ro

URL to article: http://www.predici.cnet.ro/arhive/1667/