1. Introducere

Cu mama creşti mai bine (Povestiţi experienţe, cf. exemplul a).

2. Tema

Maria Neprihănită ne ajută să primim iubirea lui Isus.

3. Mesajul zilei

Maria este capodopera iubirii lui Dumnezeu, dar întrucât este şi mama noastră, bogăţia harului lui se reflectă şi asupra noastră.

Cine poate să îmi povestească bine istoria lui Adam şi a Evei? Ce ne învaţă?

- Dumnezeu a creat = Dumnezeu a creat

- Adam şi Eva = oamenii

- Şi i-a pus în paradis… = ca prieteni ai săi…

- Dar ei, ispitiţi de şarpe, = Dar ei, ispitiţi de cel rău,

- Au mâncat fructul oprit = nu au ascultat

- Şi au fost alungaţi = şi au pierdut prietenia cu Dumnezeu

- Dar Dumnezeu a promis: = Dar Dumnezeu a promis

- “Fiul femeii = “Fiul femeii

- va zdrobi capul şarpelui!” = va învinge răul!”

Evanghelia ne vorbeşte despre Bunavestire

- Eva “devine” Maria.

- Fiecare dintre noi poate să-i imite pe Adam şi pe Eva spunându-i “nu” lui Dumnezeu.

- Dar, mai bine, fiecare dintre noi poate să-i imite pe Isus şi pe Maria în a spune “da” iubirii lui Dumnezeu.

Privind statuia (icoana) Mariei Neprihănite, cine ştie să răspundă la aceste întrebări?

- Neprihănita: ce înseamnă? Fără păcat, iubită total de Dumnezeu, încă din primul moment al zămislirii ei, adică lipsită chiar şi de păcatul originar, şi toate acestea datorită meritelor lui Isus Mântuitorul şi pentru că trebuia să fie chiar mama lui Isus. – De ce cele douăsprezece stele? Pentru că destinul Mariei este destinul slăvit al întregii Biserici.

Concluzie. Maria vrea să ne facă să devenim asemănători lui Isus!

- Cu Isus, noi zdrobim capul şarpelui!

- De aceea, să ne pregătim cu grijă să-l primim pe Isus la Crăciun.

4. Exemple

Dacă se poate, predica de astăzi să fie dialogată pentru a le transmite copiilor mai uşor mesajul.

a) Am o amintire din copilăria mea: aveam cinci ani, mergeam la grădiniţă şi am căzut într-un puţ negru plin cu gunoi. M-au scos murdar tot şi m-au dus acasă la mama. Ea, cu cea mai mare simplitate, m-a spălat cu apă şi săpun, apoi, după ce m-a şters şi m-a pudrat, mi-a dat un sărut. Trebuie subliniat că ea nu obişnuia să sărute. Am primit foarte puţine de la ea! În acel moment am simţit bucuria de a o avea pe ea, mama, în care puteam să sper şi să mă încred în acea stare. După aceea, am intuit şi bucuria ei de a-l avea pe acel copil care depindea complet de ea şi avea încredere totală în ea.

Transferând această situaţie pe plan spiritual, îmi face plăcere să mă gândesc că intru în Inima Neprihănită a Mariei întocmai ca atunci când, copil fiind, m-am refugiat în braţele mamei mele (R. Avallone).

b) Maria Neprihănită ne revelează demnitatea noastră divină. Părintele Plus povesteşte un episod:

Fiica lui Ludovic al XV-lea, regele Franţei, era o fetiţă capricioasă. Într-o dimineaţă s-a enervat. A luat cărţile şi le-a aruncat pe jos.

Eticheta de la curte cerea ca acea fetiţă să fie numită, chiar dacă era mofturoasă, cu titlul de Alteţă. Învăţătoarea i-a spus cu demnitate:

- Alteţă, adunaţi cărţile.

- Nu, a răspuns supărată. Apoi, adresându-se învăţătoarei:

- Dumneavoastră nu ştiţi că sunt fiica regelui?

Învăţătoarea liniştită:

- Alteţă, a răspuns, vă rog să aveţi în vedere că eu sunt fiica lui Dumnezeu.

c) La 21 de ani, când am părăsit comunitatea din Nomadelfia, m-am dus la pr. Zeno. L-am îmbrăţişat pe acel preot bun care a avut grijă de mine şi din acea zi am încercat să îmi construiesc singur viaţa, onest (Dintr-un articol apărut în Gente în 1994).

d) Ce abundenţă!

Dialog în recreaţie:

- Mama mea este cinstitoare a Sfintei Fecioare de la Pompei.

- A mea, a Sfintei Fecioare de la Lourdes.

- Eu am fost la Fatima şi sunt un mare cinstitor al acelei Sfinte Fecioare.

- Eu o prefer pe Sfânta Fecioară de la Loreto.

- Unchiul meu a fost la Guadalupe, în Mexic, unde este o Sfântă Fecioară excepţională! Şi copiii continuau pe acest ton, enumerând câte Sfinte Fecioare puteau: Castelmonte, Osoppo, Covolo, Orapa etc.

Intră catehetul şi Carlo îl întreabă imediat:

- Nu-i aşa că Sfânta Fecioară cea mai importantă şi cea mai faimoasă este cea de la Fatima?

- Copii, a răspuns scurt catehetul, în orice sanctuar aţi merge, tot pe Maria o veţi găsi, Fecioară şi mamă, Neprihănită şi Înălţată, aşa cum ne-o prezintă evanghelia, cum o defineşte Biserica, pentru că Sfânta Fecioară este una singură (L. Zotti).