Start > Ritul latin > Neprihănita Zămislire (pt. copii)

Neprihănita Zămislire (pt. copii)

5 December 2008
1,386 afișări

Autor: pr. Pietro Righetto
Copyright: Editura Sapientia
Neprihănita Zămislire

1. Introducere

Cu mama crești mai bine (Povestiți experiențe, cf. exemplul a).

2. Tema

Maria Neprihănită ne ajută să primim iubirea lui Isus.

3. Mesajul zilei

Maria este capodopera iubirii lui Dumnezeu, dar întrucât este și mama noastră, bogăția harului lui se reflectă și asupra noastră.

Cine poate să îmi povestească bine istoria lui Adam și a Evei? Ce ne învață?

- Dumnezeu a creat = Dumnezeu a creat

- Adam și Eva = oamenii

- Și i-a pus în paradis… = ca prieteni ai săi…

- Dar ei, ispitiți de șarpe, = Dar ei, ispitiți de cel rău,

- Au mâncat fructul oprit = nu au ascultat

- Și au fost alungați = și au pierdut prietenia cu Dumnezeu

- Dar Dumnezeu a promis: = Dar Dumnezeu a promis

- “Fiul femeii = “Fiul femeii

- va zdrobi capul șarpelui!” = va învinge răul!”

Evanghelia ne vorbește despre Bunavestire

- Eva “devine” Maria.

- Fiecare dintre noi poate să-i imite pe Adam și pe Eva spunându-i “nu” lui Dumnezeu.

- Dar, mai bine, fiecare dintre noi poate să-i imite pe Isus și pe Maria în a spune “da” iubirii lui Dumnezeu.

Privind statuia (icoana) Mariei Neprihănite, cine știe să răspundă la aceste întrebări?

- Neprihănita: ce înseamnă? Fără păcat, iubită total de Dumnezeu, încă din primul moment al zămislirii ei, adică lipsită chiar și de păcatul originar, și toate acestea datorită meritelor lui Isus Mântuitorul și pentru că trebuia să fie chiar mama lui Isus. – De ce cele douăsprezece stele? Pentru că destinul Mariei este destinul slăvit al întregii Biserici.

Concluzie. Maria vrea să ne facă să devenim asemănători lui Isus!

- Cu Isus, noi zdrobim capul șarpelui!

- De aceea, să ne pregătim cu grijă să-l primim pe Isus la Crăciun.

4. Exemple

Dacă se poate, predica de astăzi să fie dialogată pentru a le transmite copiilor mai ușor mesajul.

a) Am o amintire din copilăria mea: aveam cinci ani, mergeam la grădiniță și am căzut într-un puț negru plin cu gunoi. M-au scos murdar tot și m-au dus acasă la mama. Ea, cu cea mai mare simplitate, m-a spălat cu apă și săpun, apoi, după ce m-a șters și m-a pudrat, mi-a dat un sărut. Trebuie subliniat că ea nu obișnuia să sărute. Am primit foarte puține de la ea! În acel moment am simțit bucuria de a o avea pe ea, mama, în care puteam să sper și să mă încred în acea stare. După aceea, am intuit și bucuria ei de a-l avea pe acel copil care depindea complet de ea și avea încredere totală în ea.

Transferând această situație pe plan spiritual, îmi face plăcere să mă gândesc că intru în Inima Neprihănită a Mariei întocmai ca atunci când, copil fiind, m-am refugiat în brațele mamei mele (R. Avallone).

b) Maria Neprihănită ne revelează demnitatea noastră divină. Părintele Plus povestește un episod:

Fiica lui Ludovic al XV-lea, regele Franței, era o fetiță capricioasă. Într-o dimineață s-a enervat. A luat cărțile și le-a aruncat pe jos.

Eticheta de la curte cerea ca acea fetiță să fie numită, chiar dacă era mofturoasă, cu titlul de Alteță. Învățătoarea i-a spus cu demnitate:

- Alteță, adunați cărțile.

- Nu, a răspuns supărată. Apoi, adresându-se învățătoarei:

- Dumneavoastră nu știți că sunt fiica regelui?

Învățătoarea liniștită:

- Alteță, a răspuns, vă rog să aveți în vedere că eu sunt fiica lui Dumnezeu.

c) La 21 de ani, când am părăsit comunitatea din Nomadelfia, m-am dus la pr. Zeno. L-am îmbrățișat pe acel preot bun care a avut grijă de mine și din acea zi am încercat să îmi construiesc singur viața, onest (Dintr-un articol apărut în Gente în 1994).

d) Ce abundență!

Dialog în recreație:

- Mama mea este cinstitoare a Sfintei Fecioare de la Pompei.

- A mea, a Sfintei Fecioare de la Lourdes.

- Eu am fost la Fatima și sunt un mare cinstitor al acelei Sfinte Fecioare.

- Eu o prefer pe Sfânta Fecioară de la Loreto.

- Unchiul meu a fost la Guadalupe, în Mexic, unde este o Sfântă Fecioară excepțională! Și copiii continuau pe acest ton, enumerând câte Sfinte Fecioare puteau: Castelmonte, Osoppo, Covolo, Orapa etc.

Intră catehetul și Carlo îl întreabă imediat:

- Nu-i așa că Sfânta Fecioară cea mai importantă și cea mai faimoasă este cea de la Fatima?

- Copii, a răspuns scurt catehetul, în orice sanctuar ați merge, tot pe Maria o veți găsi, Fecioară și mamă, Neprihănită și Înălțată, așa cum ne-o prezintă evanghelia, cum o definește Biserica, pentru că Sfânta Fecioară este una singură (L. Zotti).

Ritul latin