Se spune că o femeie, soţia unui inginer american, a adus o mare mângâiere unor oameni dintr-o ţară asiatică. Ea a observat că bătrânii unui anume sătuc erau cu toţii cocoşaţi. După ce a studiat puţin situaţia şi-a dat seama că era din cauza măturatului. Deoarece lemnul era rar, cozile erau foarte scurte iar oamenii măturau aplecaţi de mijloc, iar la bătrâneţe ajungeau cu toţii gârboviţi. Ea s-a hotărât să facă ceva. A descoperit în munţi o specie de trestie înaltă. A luat câteva şi a început să le cultive în casa ei din acel sătuc. Şi-a făcut o mătură şi a început să măture pe afară, ca toţi să o poată vedea. Încetul cu încetul sătenii au prins ideea şi s-au folosit de trestiile înalte pentru a-şi face cozi la mătură: acum puteau mătura stând drepţi. Ea s-a întors ulterior în America, şi după câţiva ani a primit o scrisoare din partea primarului din satul cu pricina:

“Soţiei inginerului: [...] Ne-aţi arătat un nou mod de a mătura. Un lucru mic, dar care a schimbat viaţa oamenilor noştri. [...] Aţi fi fericită să vedeţi că astăzi în sat sunt doar puţini gârboviţi. [...] Am construit un mic altar în memoria Dvs. Este simplu, iar la picioarele lui scrie: ‘În memoria femeii care a îndreptat cocoaşelor oamenilor noştri.”

Evanghelia de astăzi este despre o femeie care avea “de optsprezece ani un duh de neputinţă”. Era gârbovă şi nu se putea îndrepta nicicum de spate. Când Isus a văzut-o, “a chemat-o şi i-a zis: Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta. Şi Şi-a pus mâinile asupra ei, şi ea îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu.” Principalul mesaj al acestui episod dă mărturie de puterea lui Cristos de a îndrepta ceea ce este strâmb, nu doar trupurile strâmbe, ci şi vieţile strâmbe. Dintre toate creaturile acestei lumi, omul este singurul care a fost făcut astfel încât să poată privi în sus. Dar păcatul îl apleacă, în încovoaie. Cu cât omul îl slujeşte mai mult pe Dumnezeu, cu atât va fi mai ridicat, mai drept. Cu cât păcătuieşte mai mult, cu atât mai mult îşi gârboveşte viaţa, mintea şi inima.

Sunt unii care spun: “Nu poţi schimba firea omului”. Această afirmaţie îl nesocoteşte pe Dumnezeu – El a venit în această lume tocmai pentru a schimba firea omului, să îndrepte personalităţile cocoşate. “Şi aşa eraţi unii dintre voi”, beţivi, idolatri, tâlhari, vrăjitori, scrie Apostolul Paul. “Dar v-aţi spălat, dar v-aţi sfinţit, dar v-aţi îndreptat în numele Domnului Isus Cristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.” De multe ori în viaţă vedem râuri şerpuitoare. În Minneapolis există un braţ foarte încovoiat numit Minnehaha Creek. Motivul pentru care are atâtea cotituri este că urmăreşte cursul ce opune cea mai mică rezistenţă. La fel se întâmplă şi în viaţă. Când în loc să îi urmăm lui Cristos, urmăm cursul cu cea mai mică rezistenţă, viaţa noastră nu este dreaptă ci plină de curbe, cotituri, devieri…

Un băiat a mers într-o zi cu tatăl său la pescuit. Firul i s-a încurcat însă atât de tare încât oricât încerca, nu reuşea să descurce situaţia. După numeroase încercări s-a dus la tatăl său şi i-a spus: “Tată, firul meu s-a încurcat. Eşti bun te rog să îl îndrepţi?” În mâinile pricepute ale tatălui său, firul s-a întins ca prin magie în 2-3 minute. Aceasta este parabola vieţilor noastre. Încetul cu încetul ne încurcăm ca acest fir din cauza tentaţiilor cărora nu ne împotrivim şi a păcatelor pe care le facem. La final ne dăm seama că nu mai putem descurca iţele vieţii noastre. Cineva din afara trebuie să vină în viaţa noastră pentru a ne elibera din încurcătură. Dumnezeu este oricând gata să ne ajute: tot ce trebuie să facem este să mergem la El cu credinţă.

Vieţi încovoiate… îndreptate

Gândiţi-vă la vieţile atâtor persoane încovoiate de alcoolism şi de droguri, care au fost însă îndreptate prin puterea lui Cristos cel viu. Gândiţi-vă la Petru încovoiat de tripla lepădare de Învăţătorul său, îndreptat totuşi de Isus, pentru a deveni un mare apostol al credinţei. Gândiţi-vă la femeia prostituată care era încovoiată de greutatea vinovăţiei ce o resimţea în inimă. Ea i-a spălat Învăţătorului picioarele cu părul ei şi cu lacrimile ei. Marele Doctor al sufletelor a iertat-o şi i-a îndreptat viaţa gârbovă. Gândiţi-vă la tâlharul crucificat alături de Cristos – viaţa păcătoasă îi apăsa puternic pe umeri. Înainte se moară, scapă însă un “Doamne, pomeneşte-mă”. Deodată marea iubire a lui Dumnezeu a înflorit în inima sa şi a auzit dulcea promisiune: “Astăzi vei fi cu Mine în rai”.

“Pe care a legat-o satana”

Principalul mesaj al parabolei de astăzi este că Dumnezeu care a îndreptat de spate această femeie, continuă să îndrepte şi astăzi vieţile încovoiate de păcat. Există şi un al doilea mesaj, dat de cuvintele lui Isus care descrie boala femeii: “… aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iată de optsprezece ani…”. Vedem aici că Isus atribuie boala acestei femei nu lui Dumnezeu ci satanei. Ne amintim şi de Sf. Pavel care îi spune bolii sale cronice “un înger al satanei”. Adesea asociem voia lui Dumnezeu cu ceea ce este rău, cu boala şi cu moartea. De exemplu, când îi moare soţia, bărbatul spune: “Ei bine, trebuie să acceptăm. A fost voia lui Dumnezeu.” Iar bărbatul este medic şi timp de câteva săptămâni s-a luptat pentru viaţa soţiei. În tot acest timp s-a luptat el oare cu Dumnezeu? Evident că nu. Cristos şi-a petrecut o mare parte din anii de activitate publică vindecând bolnavi. Niciodată nu îl vedem provocând cuiva boală. Moartea nu are loc pentru că Dumnezeu o vrea. Isus însuşi a plâns la mormântul lui Lazăr.

Dr. Leslie Weatherhead spunea odată: “Dacă vrei să spui ‘Voia Sa s-a făcut’, spune-o atunci când un cancer în stare iniţială a fost descoperit şi tratat; spune-o când un copil s-a născut şi ‘amândoi sunt bine’; spune-o când dimineaţa soarele străluceşte şi tu pocneşti de sănătate; spune-o în ziua de Crăciun; spune-o când eşti plin de fericire, fericire care vine de la Dumnezeu”. Pentru că aceasta este voia lui Dumnezeu pentru om; nu mormântul, boala, calamitatea, ci sănătatea, fericirea şi vitalitatea.

Gândiţi-vă câte vieţi nu au fost curbate de poliomielită. Dr. Jonas Salk a descoperit un vaccin şi a eradicat poliomielita. Vedem cum un om, datorită cercetărilor ştiinţifice, a îndreptat vieţile atâtor oameni. Dr. Salk nu s-a opus voii lui Dumnezeu ci a acţionat conform acesteia, făcând viaţa mai bună pentru atâţia oameni. Există atâtea domenii ale vieţii în care putem coopera cu Dumnezeu pentru a îndrepta acele vieţi gârbovite de păcat şi suferinţă.

Rugăciune

Doamne, ajută-mă să vin la Tine cu viaţa mea gârbovită pentru ca Tu să o îndrepţi din nou, aşa cum ai îndreptat spatele femeii din Evanghelia de astăzi. Pentru că ştiu că nici un spate îndoit şi nici un suflet îndoit nu este aşa pentru că Tu i-ai dorit omului aceasta. Şi ajută-mă, Doamne, ca înaintând în viaţă să merg drept şi să îndrept în drumul meu tot ceea ce este strâmb:

Unde este ură, să pun iubire;

Unde este rană, iertare;

Unde este discordie, unitate;

Unde este disperare, speranţă;

Unde este întuneric, lumină;

Unde este tristeţe, bucurie.